campuri arseDin 1989 si pana azi, dreapta a fost fie o dorinta neimplinita, fie un esec cu multe scuze. Privind inapoi, incepand cu momentele imediat urmatoare loviturii de stat si pana azi, gasim mai intai constructiile de dragul "pluripartitismului" drag tovarasului Iliescu si CPUN-ului pentru ca sa se arate lumii ca in Romania inclusiv KGB-ul mimeaza democratia. Imaginea s-a destramat repede, asa cum fusese construita, tovarasii cazand examenul mineriadelor.

Am vazut apoi infiltrarile partidelor istorice cu orice, numai cu oameni de dreapta nu, fosti securisti sau lucratori ai serviciilor secrete ori "oameni de bine", capitalistii de azi. Apoi am votat plini de speranta un presedinte "invins de structuri". A urmat destramarea PNTCD in lupte intestine si fuga de aproape un an a PNL-ului de la Traian Basescu cel degraba inghitititoriu de PLD in bratele "salvatorilor" Voiculescu si Iliescu.

Asezonata cu esecurile URR, UFD si PAC, dreapta a otravit fantanile si a ars campurile in urma sa. Tabloul arata sinistru: un electorat dezamagit si suspicios, critic si foarte critic. "Lideri" ai dreptei mimand monarhia intr-un stat constitutional republican, crezand ca reprezinta initiativa libera in sanul unei aliante ce contesta cota unica de impozitare sau a unui partid ce a impus impozitul forfetar. Adaugam imaginii lipsa unui partid autentic de dreapta. Asta induce ideea unei tradari a electoratului de dreapta, inconsistenta politica si eterna "adaptibilitate" la profitul propriu a clasei politice romanesti dar si "imposibilitatea" dreptei de a construi solid in Romania altceva decat think – tank – uri bine sponsorizate si orgolii de elita.

Privind si mai departe in exterior, vedem spasme ale statului social construit de clasa populista de stanga, care acum da vina pe capitalismul care i-a hranit oneros pana acum. Ne mai sunt anuntate pierderi de suveranitate sau tentative de cedare a acesteia in schimbul salvarii de datoriile pe care oricum le vom plati noi si urmasii nostri. Si mai tragem cu ochiul, peste gard, la binomul Merkozy aflat in fata unui deadline, 09.12.2011, cand se va decide soarta euro.

Vestile sunt asadar proaste si foarte proaste. Adaugati si poza din buzunarele proprii a fiecaruia dintre noi, cei care nu am avut sinecuri de la stat sau care am incercat cu degetul initiativa privata de criza. Asadar o dreapta romaneasca afectata politic, economic si financiar, iar perspectivele nu sunt tocmai bune.

Cu toate acestea in aceasta toamna acestui an s-a deschis o oportunitate. Una anuntata de Sebastian Lazaroiu, dar pusa in practica de dl. Mihail Neamtu si de cei care au aderat pana acum la Noua Republica.

Pozitionandu-se pe aceasta nisa, noua miscare si-a atras o parte din simpatia (atat cat mai exista) a electoratului educat muribund si otravit de dreapta si a trecut de la entuziasmul adeziunii la consistenta acesteia, dand testul organizarii teritoriale si centrale. Nu peste mult timp, aceasta oportunitate se va inchide, o data cu transformarea Noii Republici in partid politic. Probabil in primavara anului urmator.

Pana atunci, teritorial a trecut testul cristalizarii, a adeziunilor scrise si asumate si a cotizatiilor membrilor sai, precum si a primelor proiecte de grup. Mai are de trecut testul coeziunii structurale si a primului proiect national. Cu fiecare zi, contactul pe care il are prin mijloacele deja create de impact sau prin mass-media, arata o pozitionare a Asociatiei Noua Republica intr-o zona de simpatie si pe un fond de asteptare pozitiv. Critic si in expectativa, insa pozitiv.

Am spus toate acestea pentru a trage un semnal mare de alarma. Raspunderea "constructorilor" din Noua Republica este dubla pentru ca, pe langa responsabilitatea unui bun rezultat, inca un esec al unei formatiuni de dreapta, mai ales plecata de jos in sus si pe un mesaj corect si de impact, va arde tot ce a mai inmugurit intre timp ca asteptare electorala de dreapta. Mai mult, daca rezultatele acestor eforturi vor produce inca o structura asemanatoare cu UDMR, USL, PDL sau orice alte partide inmarmurite in coruptie, ineficienta reprezentarii cetateanului si in esecul constructiei nationale, proiectul Noua Republica va fi un esec.

Nu ii judec pe cei care ne privesc cu scepticism, nici pe cei care ne critica "preventiv", nici pe cei care inca ne testeaza, asa cum incerci marea cu degetul si nici pe cei care mai stau cu fundul in doua barci, nestiind ce sa aleaga. Stiu ca au aparut, apar si vor apare oportunistii, falsii ganditori de dreapta, trimisii de pe la serviciile secrete sau alte structuri, inclusiv partide, insa printre ei incep sa fie prezenti si cei pe care Noua Republica ii cauta: cetatenii. Cei care ofera fara sa astepte privilegii, cei care se implica fara sa astepte multumiri, cei care construiesc fara sa le pese de criticile ieftine.

Impreuna cu acestia Noua Republica poate sa semene campurile arse si sa dreneze fantanile otravite. Punand lumina pe ei si actionand transparent, masurand atent acolo unde trebuie asezat un om in scaunul cu raspundere, de unde trebuie sa ofere mai mult decat sa ceara, alegand cu grija neghina din interior si din jurul sau,  am convingerea si sustin cu tarie ca Noua Republica va arata altfel: un loc unde cetateanul si nu statul va fi actorul politic, unde proiectele si nu cifrele electorale vor fi uneltele si unde viitorul si nu puterea va fi obiectivul urmarit.

Pentru ca suntem datori fata de cei dezamagiti in trecut, de asteptarile de acum si fata de viitorul celor nenascuti inca, asa cum ii place lui Mihail Neamtu sa spuna.

Iar daca si tu crezi ca a sosit timpul, ca cele spuse aici sunt posibile si ca le poti pune si tu in practica, daca simti responsabilitatea viitorului copiilor si nepotilor tai si mai ales, daca chiar iti pasa, implica-te! NOUA CHIAR NE PASA!