Sinteza ZileiIeri a fost ziua în care a fost evident pentru toţi că lovitura de stat a USL a intrat pe trendul negativ. Disperarea a cuprins tabăra pucistă, după ce Victor Ponta, la intervenţia ambasadorului SUA precum si a unor presiuni ce par a veni dinspre PSD, a publicat rectificarea cerută de Curtea Constituţională în Monitorul Oficial şi după ce a cerut guvernului oprirea mini-recensământului ce se dorea dătăror de speranţe pentru validarea referendumului.

Însă dinamita a fost pusă de Crin Antonescu căruia i se dedică întreaga zi de ieri. Pe de o parte a fost discursul jalnic în limba engleză în faţa reprezentanţilor FMI şi ai BCE, precum şi prestaţia de la emisiunea lui Mihai Gâdea în care pune presiune pe Victor Ponta, atacă Curtea Constituţională şi aduce acuze şi insinuări ce ar trebui să declanşeze, în mod normal, procedura de suspendare a interimarului de la Cotroceni. Pentru informare aveţi mai jos transcriptul emisiunii:

ANTENA 3: "Sinteza zilei", 7 august, ora 21:30, realizator: Mihai Gâdea

Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Bine v-am regăsit la "Sinteza zilei". Va fi o ediţie cu adevărat specială, nu doar prin faptul că în studioul nostru, în această seară, se află preşedintele interimar al României, domnul Crin Antonescu, ci şi pentru faptul că în această seară am să vă prezint un nou document, ce incriminează două guverne ale României, şi nu ştiu dacă nu cumva şi pe o persoană din actualul guvern, pentru faptul că listele nu s-au actualizat la timp. Astăzi, şeful INS a ieşit de la Parchet şi a spus aşa: "La recesământul din 2002 erau 22 de milioane, la recensământul din 2011 erau 19 milioane". Noi ştim că 19 milioane minus 3.800.000 de copii, înseamnă mai puţin de 16 milioane, practic, pe liste – 16.000.500 de votanţi, atât cât ar trebui pentru cvorum. În această seară vă prezint un document incriminator şi am să vă spun despre ce este vorba: recensământul din 2011 a costat 45 de milioane de euro. De ce datele din recensământ nu au fost trimise Guvernului şi puse la zi, pentru a avea liste electorale corecte în acest moment, acest document ne clarifică. Vinovate, clar, sunt două guverne – primul este Boc, al doilea este Ungureanu -, dar am să vă întreb şi am să vă arăt dacă nu cumva şi o persoană din actualul guvern – nu mai este – ar putea să fie, de asemenea, vinovată de această situaţie. Este un document oficial, am să vi-l prezint în această seară. Şi pentru faptul că am văzut că domnul Augustin Zegrean se plânge organismelor internaţionale că primeşte ameninţări, în această seară am să vă povestesc şi am să vă arăt ce ameninţări primim noi. Domnul Zegrean povesteşte că unui prieten de la Curtea Constituţională i-ar fi zis cineva ceva, nu dă nume, nu dă nimic. Nu, în seara asta am să vă povestesc cu nume, cu prenume, cu acte agresive, violente, ce puteau să se sfârşească foarte prost pentru unii dintre noi, şi aceste lucruri trebuie să fie cunoscute, în condiţiile în care vorbim despre ameninţări. Nu sunt doar ameninţări, încep ca oamenii să treacă la fapte fizice, iar acest lucru este îngrijorător. Trebuie să ştie opinia publică şi trebuie să ştiţi, pe de altă parte, că, indiferent ce ameninţări sunt, punctul nostru de vedere nu se schimbă în funcţie de ameninţări. Bună seara, domnule preşedinte. Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Crin Antonescu: Bună seara, domnule Gâdea, Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.

Mihai Gâdea: Încep, în seara asta, prin a vă întreba foarte direct şi foarte onest, din punctul meu de vedere: dacă într-o situaţie, aşa cum suntem noi, şi am să o numesc, probabil 80% dintre români, conform sondajelor de opinie, conform acestui referendum 88% dintre români nu îl mai vor preşedinte pe Traian Băsescu, Traian Băsescu face tot ceea ce ştie, în sensul că fentează sau încearcă să fenteze cu nişte liste false, pentru că ştim că nu mai sunt 18 milioane; încearcă să fenteze şi cu liste false, şi cu absenţa de la referendum, folosind, pe de altă parte, instituţiile statului pe care le controlează şi face tot ce poate pentru a nu pleca. În ce situaţie se află un stat, în ce situaţie se află România în situaţia în care marea majoritate, majoritatea covârşitoare a locuitorilor ei nu îl mai vor preşedinte pe Traian Băsescu, iar Traian Băsescu sau, indiferent cum l-ar chema pe acest ins, în speţă domnul Traian Băsescu, face tot ceea ce poate pentru a nu pleca: când cu cvorumul, când cu lipsa de la vot, când cu Parchetul, când cu procurorii, când cu Curtea Constituţională – vom vedea cum o schimbă de pe o zi pe alta, la dictare, de la domnul Traian Băsescu. Cum se numeşte situaţia în care se află România acum?

Crin Antonescu: Mi-e greu să dau un nume, numai că pot să descriu foarte simplu această situaţie în felul următor: de o parte există opt milioane şi jumătate de oameni, care au exprimat o voinţă copleşitoare, fără niciun fel de dubiu, aproape 90% dintre aceşti oameni au spus foarte clar că Traian Băsescu trebuie să plece. De aceea, am vorbit de câteva ori despre un verdict politic care s-a dat şi care este indiscutabil. În aceeaşi parte, deci alături de această porţiune din populaţia României, întru totul semnificativă, există un Parlament, o majoritate parlamentară, la rândul ei copleşitoare, şi care este legitimă din punct de vedere constituţional, există un guvern care are încrederea Parlamentului, este perfect legitim, perfect constituţional, există un preşedinte interimar, la rândul său perfect învestit constituţional, şi îl avem în cealaltă parte pe domnul Traian Băsescu şi toate mijloacele sale de intimidare şi de încercare de a modifica voinţa care s-a exprimat la acest referendum. Acum, sigur, cei care au iniţiat referendumul, cei care l-au organizat, mă refer la majoritatea parlamentară, la Guvern, la mine, ca preşedinte interimar, am spus din capul locului că suntem într-un stat de drept, că trebuie să respectăm toate regulile statului de drept şi că verdictul juridic, verdictul oficial va fi acela care va aşeza instituţional rezultatul acestui referedum. Cu alte cuvinte, am spus: "Aşteptăm decizia Curţii". Şi eu, şi primul ministru, şi alţi oficiali au spus foarte clar nu doar că nu trebuie nimeni să influenţeze cumva Curtea, ci că vom respecta decizia acestei Curţi, indiferent care va fi ea. Am spus-o înainte de 29 iulie, am spus-o în aşteptarea verdictului, care s-a prelungit câteva zile, o spunem acum, în aşteptarea datei pe care Curtea Constituţională a fixat-o. Între timp, vedem foarte limpede cum eforturile de propagandă, de comunicare şi de acţiune subterană, ilegală, ilegitimă ale lui Traian Băsescu, de intimidare a instituţiilor din stat, a Curţii Constituţionale încep să fie din ce în ce mai curajoase, din ce în ce mai pline de tupeu. Şi aş putea spune că ultimele zile ne-au oferit tuturor, din păcate, imaginea unui Traian Băsescu din ce în ce mai plin de tupeu, din ce în ce mai fără perdea, dând ordine Parchetului General din România, ameninţând oameni, instituţii din Guvernul României, din administraţia României, prescriind Curţii Constituţionale ce trebuie să facă, inclusiv răstălmăciri ale unor decizii pe care această Curte le-a luat. Noi suntem într-o situaţie care trebuie rezolvată instituţional, însă pentru asta este nevoie de câteva lucruri. Unu, este nevoie ca instituţiile să nu se lase intimidate – şi aici mă refer în primul rând la Guvern, care a dat senzaţia – trebuie să o spun – unei anumite timidităţi sau anumitor ezitări. Primul este Guvernul, care are două lucruri în această privinţă de făcut. Unu, să facă exact ceea ce i-a cerut Curtea Constituţională în decizia sa din 2 august, prima decizie, şi ceea ce s-a explicat – şi poate revenim, şi dumneavoastră aţi discutat deja -, s-a explicat foarte clar, fără niciun fel de loc de interpretare, în motivaţia Curţii, acestea sunt documente oficiale, documente adoptate în condiţiile legii de către plenul Curţii Constituţionale, comunicate public şi devenite acte oficiale prin publicarea în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, Guvernul trebuie să ia toate măsurile pentru ca propriile sale instituţii să nu se lase intimidate şi pentru ca toţi cetăţenii acestei ţări să fie apăraţi în faţa ameninţărilor şi intimidărilor, la care Traian Băsescu, situat, practic, în afara legii şi în afara răspunderii ca oficialitate, recurge. Asta cred că trebuie să facă Guvernul./

Crin Antonescu: Asta cred că trebuie să facă guvernul. Curtea Constituţională ştim cu toţii ce are de făcut prin Constituţie. Şi în privinţa Parchetului, pentru că aţi deschis acest subiect, este o discuţie aparte, pe care eu unul nu mă sfiesc să o port. Ceea ce vreau să spun de la bun început este următorul lucru. Traian Băsescu are, evident, complici în această afacere, în această atitudine. Traian Băsescu în momentul în care vede că, ieşind astăzi şi ameninţând un chestor cu puşcăria, chestorul respectiv este chemat a doua zi la Parchet şi pus sub urmărire penală, în condiţii aproape comice, îndrăznesc să o spun. Traian Băsescu când vede că discută şi răstălmăceşte hotărâri ale Curţii şi spune cum ar trebui de fapt să judece Curtea şi a doua zi cineva, un judecător, în numele întregii Curţi Constituţionale, emite un document aşa cum l-a cerut, aşa cum l-a dictat Traian Băsescu în public, în momentul în care Traian Băsescu vede că şefii unor instituţii care au emis anumite documente, care nu încalcă absolut cu nimic legea, asta o putem spune toţi, Autoritatea Electorală Permanentă, INS, sunt pur şi simplu chemaţi la Parchet şi cercetaţi, a doua zi după ce domnia sa îi incriminează, sigur când vede aceste lucruri se lăfăie în această stare de complicitate, pe de o parte, a unora şi de timiditate a altora. Evident există în continuare o susţinere, sub forme speciale, care i se acordă lui Traian Băsescu de oameni şi instituţii din afara României, şi acest lucru nu este corect, şi putem discuta şi despre el, dar, dincolo de asta, oricât ar intimida şi ar ataca Traian Băsescu, este momentul ca toţi oamenii care respectă legea, ca toţi oamenii care respectă Constituţia României şi Curtea Constituţională implicit, toţi oamenii care respectă votul dat de cetăţenii României să nu dea bir cu fugiţii. Ca preşedinte interimar, o spun primul, nu mi-e frică de Traian Băsescu, nu permit ca legea să fie încălcată şi mă bat până la capăt pentru ca în această ţară să se facă dreptate Constituţiei, legii şi celor opt milioane şi jumătate de oameni, care constituie în realitate o majoritate a cetăţenilor români cu drept de vot, şi am să mă explic imediat, /…/.

Mihai Gâdea: Bun. Aţi făcut referire la mai multe lucruri şi am spus, pe de o parte, că avem de-a face cu o complicitate a unor instituţii ale statului, şi despre asta o să vă rog să vorbim puţin mai târziu, şi aţi vorbit despre faptul că sunt lucruri pe care guvernul trebuie să le facă conform deciziei Curţii Constituţionale şi că aţi sesizat o anumită, nu ştiu cum i-aţi spus, timidităţi, temeri.

Crin Antonescu: I-am spus delicat, da. Timiditate, ezitare, confuzie.

Mihai Gâdea: Le este frică?

Crin Antonescu: Domnule Gâdea, nu ştiu ce se întâmplă. Eu ştiu următorul lucru, că fostul ministru de interne a procedat incorect, că fostul ministru de interne a minţit. Deci, în momentul în care a ieşit şi şi-a dat demisia ieri, şi-a dat demisia pentru că nu a fost demis, dar nu este treaba mea. În momentul în care a vorbit în public despre presiuni pe care le-aş fi făcut eu asupra domniei sale sau asupra Ministerului de Interne sau asupra oricui altcuiva, punându-mă pe acelaşi nivel cu Traian Băsescu, care îl ameninţase cu puşcăria, precizându-i şi durata în public, eu ştiu că în acel moment ministru de interne minte, că ministrul de interne are de ascuns ceva şi este foarte bine că ministrul de interne a plecat, dacă a plecat, sper că a plecat.

Mihai Gâdea: Nu sunteţi sigur?

Crin Antonescu: Să sperăm că a plecat.

Mihai Gâdea: Dacă aţi ajuns aici, intenţionam ca acest document să îl arăt mai târziu, dar vreau să îl arăt acum. Am intrat în posesia unui document foarte interesant. Este un document de la Institutul Naţional de Statistică. Vă prezint, pe scurt, situaţia. În 2011 are loc un recensământ. În baza acestui recensământ – despre acest recensământ a vorbit şi astăzi şeful INS, domnia sa, în faţa jurnaliştilor – şi poate îi rog pe colegii mei să găsească fragmentul în care astăzi, în faţa Parchetului spune aceste lucruri, în 2002 am avut un recensământ şi erau 22 de milioane, în 2011 a fost alt recensământ şi erau 19 milioane. Ştim şi din raportul Comisiei prezidenţiale că în România sunt aproximativ 4 milioane de persoane sub 18 ani, deci care nu au drept de vot, şi ştim de asemenea de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, din sistemul informatic unic integrat, că sunt 3.800.000 de minori în România, deci, 19 minus 4, ne dă undeva în jur de 15 milioane de votanţi în România în mod real. Acest lucru îl ştim, până să dăm adresa asta, daţi vă rog şi datele pe care INS le-a dat, pentru că sunt date publice cu privire la numărul de locuitori, populaţia din România. Avem tabelul respectiv, sunt 19 milioane. Iată, acest recensământ al populaţiei şi locuinţelor în 2011 s-a desfăşurat între 20-31 octombrie, în perioada respectivă, cum ştiţi, era guvernul Emil Boc, costurile au fost de 45 de milioane de euro, bani de la bugetul statului, prin INS şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. În urma acestui recensământ, INS a precizat că în România sunt 19.042.936 de persoane, da? Acum, însă, vreau să vă prezint o adresă foarte interesantă. Adresa aceasta – şi am să vă rog să o priviţi cu multă atenţie, pentru că ea conţine mai multe date -, priviţi, o dată, când a fost ea emisă, pe 19.07.2012, priviţi când a fost înregistrată la Ministerul de Interne, pentru că adresa INS este trimisă Ministerului de Interne, pe 23.07.2012, şi dacă o trimitea cu un catâr ajungea ai repede. Acum, însă, această adresă este adresată domnului Ioan Rus, ministru, preşedintele comisiei centrale pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011, ministrul administraţiei şi internelor: 'Stimate domnule ministru, – atenţie! – după cum cunoaşteţi, în luna octombrie 2011 a avut loc recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România, operaţiune de mare anvergură, ce are drept scop principal obţinerea unor informaţii de calitate privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei, a structurii demografice şi socio-economice, după referinţe la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ şi condiţiile de locuit ale populaţiei. Potrivit prevederilor art. 5, alin. 4, din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 5/2008, una dintre atribuţiile principale ale comisiei centrale pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor este aceea de a prezenta guvernului – pentru că, vedeţi, în aceste zile, Curtea Constituţională cere guvernului aceste date, aceste liste -, de a prezenta guvernului şi de a publica rezultatele preliminare ale recensământului. Pentru îndeplinirea acestor atribuţii, este necesară reunirea comisiei pentru omologarea rezultatelor ce urmează a fi date publicităţii. Atenţie! La data de 2 februarie 2012, deci la începutul anului, a fost dat publicităţii comunicatul de presă care a prezentat rezultatele provizorii ale recensământului din anul 2011. Rezultatele sunt provizorii nu cu privire la numărul persoanelor din România, ci cu privire la locuinţe, câte animale, câte nu ştiu ce. Numărul persoanelor era clar: era 19.042.000, câte erau trecute în comunicat./

Mihai Gâdea: Acum, atenţie! În acord cu prevederile Minutei Comisiei Centrale pentru RPL 2011/14.12.2011, la sfârşitul lunii mai a.c., Secretariatul Tehnic al Comisiei Centrale pentru RPL 2011 a pregătit tabele cu rezultate şi textul comunicatului de presă pentru publicarea rezultatelor preliminare ale RPL 2011. Din cauza modificărilor survenite în componenţa nominală a Comisiei, ca urmare a schimbărilor intervenite la nivelul conducerii unora dintre instituţiile implicate, determinate de instalarea unui nou guvern, Comisia Centrală a RPL 2011 nu s-a putut întruni la data de 23 mai, conform programării iniţiale, şi nici pe 31 mai a.c. – era o nouă programare. Deci, aceste comisii trebuiau să se întâlnească pentru a valida, pentru a omologa rezultatele recensământului, care ne arată că sunt 19 milioane de locuitori, pentru a fi trimise Guvernului, ca aceste date să fie omologate în mod oficial şi ele să devină date oficiale ale Gvernului României. Dar, atât în 23 mai, cât şi în 31 mai, nu se întrunesc aceste comisii, pentru că persoanele care trebuiau să facă parte din aceste comisii, cele delegate de Guvern, nu au fost delegate – se schimbă şi guvernul, vine Guvernul Ungureanu -, nu se trimit aceste persoane. Deci, din luna octombrie 2011 şi, apoi, de la începutul anului, când datele sunt prezentate, deci ele au fost prezentate în comunicatul de presă şi erau centralizate în mod evident, aşa cum le ştim din comunicatul de presă, care este amplu, încă din data de 2 februarie, şeful INS, prof.univ.dr. Vergil Voineagu, spune că ar fi oferit aceste date Guvernului dacă – şi este o singură condiţie – se întrunea Comisia de Validare şi Omologare a acestor date. Dar nici în 23 mai, nici în 31 mai nu se întrunesc Guvernul Boc şi Ungureanu. Probabil că ştiau de ce nu trebuie să se întrunească, nu? Acum, însă, mie îmi este clar că aceste comisii nu s-au întrunit pentru că nu au avut concursul guvernelor anterioare. Ultimul paragraf: "Ţinând cont de faptul că termenul la care datele trebuie să fie diseminate este mult depăşit, vă rugăm să analizaţi şi să dispuneţi măsurile necesare pentru convocarea de urgenţă a Comisiei Centrale a RPL 2011, în scopul omologării rezultatelor preliminare şi difuzării comunicatului de presă cu rezultatele preliminare ale recensământului din 2011". Acum eu nu ştiu dacă domnul ministru Ioan Rus, dacă ar fi cerut întrunirea acestor comisii, s-ar fi putut face până la data alegerilor. Poate că timpul era foarte scurt, poate că nu, nu ştiu. Cert este că domnul Vergil Voineagu cere acest lucru de urgenţă ministrului de interne. Faptul, însă, că de atunci au datele şi nu s-a efectuat acest lucru îmi pare a fi o complictate, domnule preşedinte.

Crin Antonescu: Domnule Gâdea, eu nu fac acuzaţii nici aici, în emisiune, şi nici în altă parte. Eu am respins o acuzaţie aberantă, o calomnie, de fapt, a domnului Rus – l-aş putea da şi în judecată, dar am altă treabă acum – privitoare la vreo presiune de vreun fel pe care eu aş fi făcut-o asupra domniei sale. Ce ştiu foarte clar şi de ce am spus că era normal să plece şi că avea motive să demisioneze este că problema numărului autentic, actual al electoratului României s-a pus încă de la alegerile locale, în dezbaterea publică. S-a vorbit atunci şi s-a făcut trimitere la datele acestui recensământ, care, fără a putea fi oficializate din motivele pe care prof. Voineagu, directorul institutului, le expune acolo foarte clar, dar erau deja cunoscute. În momentul în care s-a pus problema referendumului, Victor Ponta, primul ministru al României, spune: "Trebuie să vedem, bineînţeles, până la data referendumului, să actualizăm aceste liste, să vedem dacă este vorba de un cvorum care este impus prin lege, trebuie să vedem câţi suntem, cum se calculează cvorumul, pentru că, pornind de la o cifră pe care am moştenit-o, de 18 milioane, dar poate că suntem doar 15 – 16 milioane, avansează premierul cifra, urmând ca aceste acţiuni care să stabilească foarte clar care este numărul alegătorilor să fie făcute în aceeaşi seară." Ministrul de interne, Ioan Rus, iese şi spune: "Nu, sunt 18 milioane…" nu ştiu cât, închizând acest subiect, impunând un cvorum discutabil.

Crin Antonescu: Nu! Sunt 18 milioane nu ştiu cât, nu ştiu cât, închizând acest subiect, impunând un cvorum discutabil. Mai departe, după ce referendumul are loc, Curtea Constituţională, într-un mod absolut lipsit de echivoc, ştiu că lucrurile se cunosc, dar le mai reiau foarte repede, într-un minut, trimite către Guvern o adresă în care îi cere foarte limpede să dispună, citez acum din adresa Curţii către primul ministru, "să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui este valabil, în conformitate cu dispoziţiile.. etc., etc." Şi, mai departe, al doilea citat, altul nu mai dau, în motivarea Curţii, care este act cu forţă juridică şi care este act oficial, adoptat, ca şi această adresă, de plenul Curţii Constituţionale, ne explică foarte limpede ce-i cu listele electorale permanente, ce-i cu cetăţenii care au domiciliul reşedinţă în străinătate sau activează în misiunile diplomatice din străinătate, care sunt pe liste permanente, care sunt pe liste speciale sau suplimentare. Şi iată ce ne spune foarte clar Curtea. Ne spune limpede că aceşti cetăţeni cu domiciliul în străinătate, care domiciliază într-o ţară, care au reşedinţa într-o ţară, într-o altă ţară, despre asta este vorba, personalul misiunilor diplomatice nu sunt în listele electorale permanente; şi după aceea Curtea spune clar, într-un pasaj indiscutabil, de ce. Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente, deci nu sunt înscrişi, spune Curtea, în acord bineînţeles cu Legea referendumului şi cu Legea 35/2008, dată de domnul Boc, modificare, deci raţiunea pentru care nu sunt înscrişi rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. Cred că mai clar de atât nu se poate. Curtea spune: în temeiul legii şi cu forţă de lege, în modificare, ce trebuie să facă Guvernul, de ce şi cum se calculează cvorumul. Şi simplu, încă o dată pentru toată lumea, da, pe faţa pământului există un număr de cetăţeni români, care toţi, cu excepţiile prevăzute de lege, au drepturi electorale. Nimeni nu a vrut să le ia aceste drepturi, nimeni nu le pune în discuţie şi Guvernul are de fiecare dată obligaţia, când sunt alegeri de acest fel, să ofere condiţiile pentru ca aceia care vor dintre aceşti oameni să voteze. Dreptul electoral nu este totuna, dreptul de vot nu este totuna cu prezenţa pe listele electorale permanente. Conform legii, cvorumul la referendumul nostru se calculează din listele electorale permanente şi Curtea se adresează Guvernului pentru a-i cere să ia măsurile prin care să îi spună câţi cetăţeni români sunt într-adevăr, actualizat, sau erau la 29 iulie pe listele electorale permanente. Deci nu cei cu domiciliul în străinătate, nu cei cu reşedinţa în străinătate, nu cei care activează în misiunile diplomatice din străinătate, care au drept de vot, dar care votează pe liste suplimentare, al căror vot contează, care se adună la rezultatul referendumului, da? Am mai mulţi de "DA" sau mai mulţi de "NU", dar nu se adună, cum spune legea şi cum spune Curtea clar, la stabilirea cvorumului, conform articolului 5 din Legea referendumului. Asta este o chestiune perfect clară, Curtea s-a pronunţat, i-a cerut Guvernului să facă acest lucru şi, între alţii, domnul ministru Ioan Rus la vremea respectivă s-a făcut că nu înţelege acest text, după care au început atacurile lui Traian Băsescu care a spus: nu, nu este bine ce vrea Curtea. Curtea trebuie să vrea altceva. Şi a venit o adresă semnată pentru preşedintele Curţii de un judecător, nu de plen, care este perfect contradictorie cu documentele oficiale ale Curţii, pe care vi le-am citit, şi a venit demisia domnului Rus, care a povestit despre mari presiuni asupra sa. Domnul Traian Băsescu le-a făcut public şi i-a răspuns, pe bună dreptate, în bătaie de joc ieri. Eu nu am făcut, şi repet ce-am declarat, şi o declar încă o dată, şi o declar în faţa oricui, poate şi Parchetul, ştiu şi eu, mă cheamă, nu am discutat în niciun fel, nu am exercitat niciun fel de presiune asupra dlui Rus sau asupra cuiva din această ţară. Deci, este o minciună sfruntată, care se integrează perfect, cu voia sau fără voia domnului Ioan Rus, în tot atacul de intimidare şi propagandistic al lui Traian Băsescu. Este cât se poate de simplu şi ceea ce reţinem de aici este următorul lucru, că noi dispunem şi de la INS şi guvernul are posibilitatea prin acte oficiale interne şi internaţionale să stabilească foarte clar ce i-a cerut Curtea. Nu este nevoie nici de recensământ, un mini sau pararecensământ organizat de guvern, pentru că am acest recensământ, nu-i nevoie de nimic altceva. Este nevoie de documente clare, de acţiuni hotărâte ale guvernului, în spiritul legii şi în spiritul a ceea ce i-a cerut CCR. Reamintesc faptul că o decizie a Curţii, o cerere a Curţii, ca şi a oricărei instanţe de judecată din această ţară, este obligatorie pentru instituţii şi pentru persoane.

Mihai Gâdea: Domnule preşedinte, lucrurile care pentru orice om cu minimă atenţie şi minimă bună-credinţă sunt cât se poate de clare, în conformitate cu faptele şi cu adevărul, avem în primă instanţă o decizie a CCR, o decizie ce încurcă într-atât de rău planurile domnului Traian Băsescu, încât nici măcar nu mai iese în ziua respectivă, PDL este turbat, consilierii doamnei Monica Macovei spun că îi numeşte pe judecătorii CCR demenţi, pentru faptul că au luat acea decizie corectă de actualizare.

Crin Antonescu: Domnul Blaga spune că intrăm în a doua etapă a loviturii de stat, adică dată de Curte.

Mihai Gâdea: Exact, deci preşedintele PDL, mâna dreaptă a domnului Traian Băsescu este singurul care iese şi spune că este a doua parte a loviturii de stat, din momentul respectiv Curtea, de fapt, la multe zile după, trimite o erată Monitorului Oficial, ce vine şi contrazice flagrant ceea ce a cerut CCR în primă instanţă.

Crin Antonescu: Care vine, iertaţi-mă, după dictare, cu o seară înainte, a lui Traian Băsescu.

Mihai Gâdea: Bun. Şi întrebarea mea este: ce se poate face pentru a afla adevărul şi pentru a nu ne bate joc în primul rând de noi, ca stat de, care spunem că este de drept? Judecătorii CCR cred că sunt nişte persoane care pot spune în public dacă au votat aşa ceva sau nu. Crede că trebuie să existe o explicaţie de ce în primă instanţă decizia Curţii este una şi, la o săptămână după ce Traian Băsescu dă indicaţii, decizia se schimbă 180 de grade, niciunul dintre judecătorii Curţii nu a spus nimic. Astăzi, ca şi contraatac, pentru a nu se mai vorbi probabil despre această erată halucinantă a CCR, domnul Augustin Zegrean trimite o scrisoare cu ce s-a întâmplat în urmă cu vreo două luni de zile, când dvs. şi domnul Ponta nu ştiu ce aţi spus despre CCR. Se poate clarifica această situaţie? Se poate clarifica poate situaţia aia de la INS, pentru că domnul Voineag îi cerea domnului Rus, ţinând cont de faptul că termenul la care datele trebuie să fie diseminate este mult depăşit, "vă rugăm să analizaţi şi să dispuneţi măsurile necesare pentru convocarea de urgenţă a Comisiei Centrale". Poate că se poate întâmpla aia în trei săptămâni, să se trimită CCR datele corecte, pentru că INS spune că sunt 19 milioane, iar domnul Traian Băsescu vine şi ne spune şi, eventual, Curtea, prin domnul Zegrean sau cine semnează pentru domnia sa, că de fapt sunt 18,2 milioane din 19 milioane. În ce nebunie trăim în povestea asta?

Crin Antonescu: Într-o nebunie pe care o provoacă, repet, un om care este deja la marginea legii şi care încearcă pur şi simplu o conspiraţie împotriva democraţiei şi statului de drept, domnule Gâdea. Asta trăim de fapt. V-am spus la început ce avem. Avem un fapt, avem un referendum, avem un rezultat categoric, avem nişte instituţii care lucrează în termeni constituţionali, de la guvern până la CCR, şi avem un om care încearcă să anuleze, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, să revină cu forţa. Să revină printr-o serie de abuzuri pe care încearcă să le forţeze, să le împingă în cadre legale, intimidând, ameninţând explicit, cu puşcăria, public, oameni, oficialităţi, ministrul de interne însuşi, pentru a putea încălca aceste lucruri. De fapt, ce se întâmplă? Domnul preşedinte Zegrean, pe care eu nu doresc să îl amestec în această discuţie şi nu doresc să fac nici un fel de referire, şi o spun deschis, ca şi înainte de verdictul Curţii, pentru că este preşedintele Curţii, căruia îi fac deplină încredere, am această obligaţie: domnul preşedinte Zegrean emite într-adevăr un act extrem de ciudat, trimis astăzi preşedintelui Comisiei de la Veneţia – ce ironie!, comisiei ale cărei recomandări privitoare la absenţa cvorumului au fost ignorate – şi altor oameni foarte imoprtanţi, comisarului pentru justiţie, comisarului pentru drepturile omului, reprezentantului pentru drepturile omului la ONU, incredibil, despre presiunile făcute asupra Curţii, dar poate că domnul preşedinte chiar vrea să vorbească serios, să tragă un semnal de alarmă despre presiuni făcute asupra Curţii, dar ştiu eu de cine? De mine în niciun caz, pentru că se cunoaşte atitudinea mea publică. Am spus: Curtea are o decizie greu de luat, dar, oricare ar fi decizia, nu avem voie să o culpabilizăm şi fără îndoială o vom respecta, astea au fost declaraţii mele, din care nu am ieşit nicio secundă. Nu am avut niciun fel de contact telefonic, de altă natură. Nici nu îi cunosc. Pe domnul Zegrean îl ştiu că am fost colegi în parlament, pe vremuri, îl ştiu care este, nu îi cunosc pe membrii Curţii Constituţinale, pe niciunul nu l-am întâlnit niciodată nicăieri. Aşa s-a întâmplat, că nu era o crimă! Doi, Victor Ponta nu l-a ameninţat, nu l-a intimidat, Victor Ponta însuşi pare domnia sa destul de ameninţat şi intimidat în aceste zile. Nu a făcut niciun fel de declaraţie, niciun fel de acţiune şi niciun fel de gest împotriva sau asupra Curţii. A primit această primă hotărâre a Curţii, a convocat imediat, a organizat comisii, ca să se conformeze cererilor Curţii. Cine oare a ameninţat Curtea Constituţională? Cine a vorbit de lovitură de stat? Păi cei despre care vorbeaţi. Poate domnul Zegrean vrea să vorbească despre ameninţările pe care, sub o formă sau alta, Traian Băsescu i le trimite. Eu vă mai spun ceva. În Constituţia României există un art. 80, care nu atât dă nişte drepturi preşedintelui în exerciţiu al României, care astăzi sunt eu, le place, nu le place, doamnelor şi domnilor din propaganda lui Băsescu, asta este realitatea constituţională, mai mult, îi prescrie următoarea obligaţie, obligaţie esenţială, aceea de a veghea bunul mers al instituţiilor publice şi de a modera între puterile statului, între instituţii, între stat şi societate – spune art. 80, expresis verbis. Cred că, în baza acestui articol, o să fac tot ce pot pentru a putea aduce şi discuta şi cu preşedintele Curţii Constituţionale, şi cu procurorul general, că ajungem la povestea Parchetului, să vedem care este realitatea. Este de datoria noastră, nu se poate ca un cetăţean care nu are nicio calitate oficială, să iasă în fiecare seară în public să insulte, să ameninţe cu puşcăria, să spună ce trebuie să facă Evidenţa Populaţiei, ce trebuie să facă Ministerul de Interne, ce trebuie să facă Curtea Constituţională, pe cine trebuie să cheme Parchetul şi întâmplarea să facă să se întâmple aceste lucruri a doua zi. Deci asta este o chestiune de neacceptat. De asemenea cred, şi voi avea, am avut deja şi o să mai am o discuţie cu primul ministru, cu ministrul de externe, că trebuie să se adreseze şi Guvernul României acelor instituţii cărora li s-a adresat domnul Zegrean, în care să se explice limpede, Comisiei de la Veneţia, că în niciun caz guvernul, preşedintele interimar, alte instituţii publice din România nu fac vreo presiune asupra Curţii, dar că există semne clare că cineva le face. Deci toate lucrurile astea trebuie făcute şi mesajul meu îl transmit prin intermediul emisiunii dvs., pentru că este foarte important, către toţi oamenii din ţara asta, din instituţii publice, până la administraţia locală, este acela de a nu se lăsa intimidaţi. Ştiu că există elemente, ce crede oare un funcţionar public din Ministerul de Interne atunci când vede că iese un domn în tricou albastru şi zice 'domnule chestor, vezi că intri la puşcărie' şi a doua zi un om, domnul chestor Manoloiu, care a dat pur şi simplu o adresă ministrului său, nici măcar Curţii sau altcuiva…

*
Crin Antonescu: Domnule chestor, vezi că intri la puşcărie şi a doua zi un om, domnul chestor Manoloiu, care a dat pur şi simplu o adresă ministrului său, nici măcar Curţii sau altcuiva, în care a spus un adevăr, îl certifică toate datele, este chemat la Parchet şi pus sub urmărire penală – nu discut deciziile Parchetului, nu mă ameste în deciziile Parchetului, nu am dreptul şi nu vreau să o fac, dar eu vă întreb ce crede orice funcţionar public din ţara asta, nu cumva a doua zi se uită la omul ăla în albastru şi ciuleşte urechea, pe cine mai arestează ăsta, ce trebuie să facem noi? Aceste lucruri trebuie să le ştie Comisia de la Veneţia. Aceste lucruri trebuie să le vadă ambasadorul Statelor Unite, care are în atribuţii relaţiile dintre România şi Statele Unite, nu relaţiile dintre domnul Băsescu şi domnul Manoliu şi domnul Zegrean şi alţi şi care, dacă este interesat, şi este foarte bine, de procesul democratic din România să îl urmărească, şi care, dacă ia poziţie împotriva unor abuzuri sau în baza unor suspiciuni de abuzuri, să ia poziţie şi în faţa a ceea ce proferă, ce ameninţă, ce insultă în fiecare zi acel om, fost preşedinte al României şi om care ne anunţă foarte sigur că, în ciuda voturilor a milioane de oameni, că în ciuda deciziilor Curţii, va reveni cu forţa la Parchet; deci în această conspiraţie pe care Traian Băsescu şi oamenii săi o organizează împotriva statului de drept în România, nu au voie să participe nimeni dintre oamenii şi instituţiile care reprezintă democraţia pe lumea asta, de la ambasadorul Statelor Unite la preşedintele Comisiei de la Veneţia. Guvernul trebuie să fie activ, trebuie să se adreseze, dacă nu a făcut-o astăzi, mâine dimineaţă, tuturor, prin scrisori oficiale, tuturor acestor instanţe, să explice situaţia din România şi să ieşim cu toţii din această situaţie. Şi de aceea mesajul meu este: nu vă temeţi oameni buni, nu este sat fără câini în România, nu poate fi condusă banditeşte de Traian Băsescu, cu ameninţări, insulte şi intimidări. Suntem aici şi ne batem până la capăt, pentru lege, pentru drept şi pentru votul vostru. Acesta este mesajul meu ferm, pe care îl îl voi duce până la capăt, folosind toate prerogativele constituţionale ale preşedintelui, chiar dacă el este interimar.

Mihai Gâdea: Eu sunt bucuros de mesajul dvs. şi sunt foarte curios dacă chestorul ameninţat de domnul Traian Băsescu şi pus sub urmărire, vom afla într-o zi că de fapt de la domnia sa, printr-o notă foarte corectă trimisă ministrului de interne, a vorbit despre un adevăr pe care îl ştim toţi, fără excepţie, şi, dacă va fi nevoie, în serile următoare am să reiau toate documentele care atestă faptul că în România este imposibil, nu doar în România, şi inclusiv cu cetăţenii din afara graniţelor României, este imposibil ca pe listele electorale permanente să fie 18.200.000. Domnia sa a dat un exemplu cât se poate de clar, şi a spus că doar în Sectorul 4 erau 40.000 de morţi. Cum ar putea cineva, cu funcţia pe care domnia sa o are, să nu spună adevărul? Poate că se poate, dar într-o zi s-ar putea să descoperim că domnul acesta, pe care nu îl cunosc, se spunea că este omul lui Blaga sau că este omul lui Băsescu, aşa se auzea, habar nu am.

Crin Antonescu: Aici nu contează. Este un funcţionar public, care are răspundere.

Mihai Gâdea: Dar s-ar putea ca într-o zi să descoperim că omul ăsta este de fapt un erou al acestui moment, pentru că a spus un adevăr de la care am început să săpăm cu toţii, să descoperim care este adevărul.

Crin Antonescu: Iertaţi-mă, ca să înţeleagă lumea, omul ăsta nu a modificat vreo cifră, nu a constetat vreo cifră. A spus doar că nu poate garanta, şi a explicat de ce. Păi, dacă spunea că garantează şi cineva îi arăta cei 40.000 de morţi, păi atunci nu era cu adevărat bun de dus la Parchet? Ei bine, nu. Parchetul îl pune sub urmărire penală, pentru că a spus că nu poate garanta. Nu discut încă o dată decizia Parchetului, dar, ca preşedinte interimar, simt nevoia cât mai curând să avem un ministru al justiţiei în ţara asta. Şi cu ministrul justiţiei şi, eventual, într-o sedinţă a CSM, şi cu procurorul general să discutăm foarte clar ce anume se întâmplă şi cum facem ca fără a afecta şi obstrucţiona nimeni, nicio acţiune pe care doreşte Parchetul să o ia, pe care doreşte orice instanţă să o ia, să nu dăm ceea ce se întâmplă evident în văzul a milioane de oameni, impresia că Parchetul General execută comenzi politice, şi anume ale lui Traian Băsescu, de vreme ce în trei rânduri a doua zi face ceea ce a spus Traian Băsescu cu 24 de ore înainte să facă.

*
Crin Antonescu: Sper că este doar o coincidenţă. Dar sunt lucruri care trebuie discutate, pentru că, altfel, oamenii se sperie şi nu au trecut 20 de ani în România, şi nu suntem pe timpul lui Ceauşescu şi al Securităţii, Parchetul nu este braţul înarmat al lui Traian Băsescu, ca să trăim în teamă, teroare şi fals. Asta trebuia să spună domnul Ioan Rus, nu minciuni pe socoteala mea şi, eventual, a altora.

Mihai Gâdea: Mesajul dumneavoastră, în seara asta, este că forţa politică pe care aţi reprezentat-o şi care a dus la această schimbare de regim în România – mă refer aici la USL…

Crin Antonescu: Referiţi-vă la opt milioane de oameni, domnule Gâdea, în această chestiune, pentru că opt milioane de oameni şi votul lor trebuie acum apăraţi. Nici măcar nu mai este vorba de USL, din punctul meu de vedere, acum.

Mihai Gâdea: Şi pentru asta spuneţi că este nevoie de un ministru al justiţiei de urgenţă? Din acest punct de vedere, aveţi informaţii suplimentare cu privire la situaţia doamnei judecător Mona Pivniceru? Va deveni sau nu ministru al justiţiei? Şi-a dat demisia de la CSM? Este situaţia asta clară sau avem un alt ministru al justiţiei? Ce ştiţi?

Crin Antonescu: Deocamdată, pentru că aşa este firesc, astăzi am semnat decretul de numire al domnului prim-ministru, Victor Ponta, ca ministru interimar; aştept şi eu, ca şi domnia sa, ca şi primul ministru, rezolvarea acestei chestiuni, să ştim dacă doamna judecător Pivniceru poate sau nu să fie delegată pentru a fi…, a renunţat la locul din CSM, dar este şi judecător la Înalta Curte, este vorba de o carieră de magistrat, tocmai de-asta a mers pe o asemenea alegere. Nu avem politicieni, nu avem politruci, avem un magistrat de sus până jos, fără legătură cu partidele politice, fără legătură cu nimic. Să vedem dacă, într-un timp foarte rezonabil, i se acordă sau nu…, pentru că trebuie să i se aprobe această delegare şi eu nu văd de ce colegi ai domniei sale, din CSM sau de unde trebuie, de la Înalta Curte, nu ar sprijini, câtă vreme este legal – şi s-a retras din CSM doamna Pivniceru -, prezenţa unuia dintre ei, a unui magistrat reprezentativ, a unui magistrat recunoscut, a unui magistrat pe care l-au trimis în CSM nu grupurile parlamentare, nu partidele politice, nu guvernul, nu preşedintele, l-a trimis Asociaţia Magistraţilor, deci, în acest sens, este cel mai reprezentativ magistrat din România, dacă putem spune aşa, nu văd de ce corpul magistraţilor din România, lumea instanţelor judiciare nu ar dori ca ministru al justiţiei să fie un asemenea om, care nu primeşte ordine de la nimeni, nici de la domnul cu tricoul albastru, nici de la mine, nici de la domnul Ponta, de la nimeni; cred că nici de la doamna Viviane Reding, de la nimeni. Este ministrul justiţiei.

Mihai Gâdea: Şi, după nominalizarea ministrului justiţiei, doriţi întrunirea CSM-ului, pentru a pune în discuţie aceste fapte care s-au întâmplat în România în ultimele zile?

Crin Antonescu: Este o ipoteză, este de datoria mea să înţeleg. Domnule Gâdea, eu nu pot sta. Bineînţeles, asupra noastră există presiunea uriaşă, dinăuntru şi dinafară, nu cumva să obstrucţionăm justiţia. Sunt un om care nu am făcut în viaţa mea cea mai mică tentativă de a influenţa, nu de a obstrucţiona, justiţia. Cred cu toată puterea în principiul justiţiei independente, dar când văd ce văd milioane de oameni – şi sunt acum interimar, dar sunt preşedintele acestei ţări, deci am toate obligaţiile, ştiu că nu sunt ales, nici
nu îmi imaginez altceva, dar sunt acum în această funcţie, da?, cum este chestorul Manoliu la Evidenţa Populaţiei, sub preşedinte interimar, am această răspundere, cum pot să las, să nu discut măcar această chestiune în forul magistraţilor, în CSM, această chestiune pe care o văd milioane de oameni: că, azi, Băsescu spune, mâine, ăla să fie arestat şi, mâine, ăla este chemat şi pus sub urmărire penală? Cum pot să tac? Nu pot.

Mihai Gâdea: Ce va da Guvernul Curţii Constituţionale? În baza cărei hotărâri va prezenta ce liste electorale permanente? Pentru că hotărârea din 2 august a Curţii Constituţionale spune clar că pe listele electorale permanente nu pot fi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, pentru că… şi acolo se dă şi motivul, şi argumentaţia, şi tot, şi pot să vă citez exact fragmentul respectiv. Întrebarea mea este, deci citesc din decizia Curţii, motivarea Curţii: raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum. Asta este decizia primă.

Crin Antonescu: Exact. Este exact ceea ce am citat şi eu.

Mihai Gâdea: Asta este decizia primă.

Crin Antonescu: Este exact ceea ce am citat şi eu.

Mihai Gâdea: După care apare un citat şi zice că nu mai este aşa, este invers.

Crin Antonescu: Nu.

Mihai Gâdea: Ce trimite guvernul Curţii Constituţionale?

Crin Antonescu: Guvernul trimite Curţii Constituţionale ceea ce i-a cerut Curtea prin decizia plenului acestei Curţi, ceea ce s-a explicat, de ce şi cum prin motivare, care este la rândul ei publicată în Monitorul Oficial şi are, repet, forţă de lege, este hotărârea Curţii şi guvernul trimite, dă curs acestor cereri ale Curţii Constituţionale, făcând nişte acţiuni prin Ministerul de Interne, prin Ministerul de Externe, care sunt foarte clare, pe acte oficiale. Deci, simplu, cetăţenii, pe care îi descrie hotărârea Curţii, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt atâţia, au drept de vot, unii dintre ei probabil au şi votat, nu foarte mulţi din păcate, dar nu fac parte – spune Curtea, spunea legea – din listele electorale permanente.

Mihai Gâdea: Da, dar, conform citatului trimis de domnul care semnează, în numele domnului Zegrean…

Crin Antonescu: Îi numărăm şi îi trimitem Curţii şi spunem: nu fac parte din cvorum, pentru că spune Curtea, pentru că spune legea. Curtea nu adaugă aici la lege. Curtea explică şi face cât mai clar guvernului ce vrea şi de ce vrea. Ce mai avem de discutat aici? Nu-i convine domnului Traian Băsescu? Nu-i convine domnului Blaga şi crede că este lovitură de stat? Nu ne interesează! Ne interesează legea, decizia Curţii şi votul a 8,5 milioane de oameni. Punct. Punct! Şi guvernul asta va face. Nu numai asta.

Mihai Gâdea: Asta spun, că pare punct, a părut punct până aseară, aseară s-a trimis o nouă adresă, în care a semnat cineva pentru domnul Zegrean, spunea 'mai băgaţi un citat'. Conform acelui citat, la cvorum trebuie să fie toţi cetăţenii României, indiferent unde stau ei.

Crin Antonescu: Asta este până la urmă o chestiune pe care şi-o rezolvă Curtea în interiorul ei. Adresa trimisă doar de domnul Zegrean sau semnată în numele domnului Zegrean este o adresă pe care preşedintele o poate trimite, se constată că este contradictorie cu prima, nu anulează în niciun fel, dar în niciun fel – nici nu are această pretenţie adresa – prima adresă şi motivarea Curţii şi, ca atare, guvernul acţionează în continuare, practic aceste cereri sunt contradictorii în interpretarea cvorumului, dar nu se exclud în ceea ce are de făcut guvernul şi după aceea Curtea Constituţională, cu datele trimise de guvern, decide, nu mai este treaba guvernului, nici a mea, nici a dvs. Aşteptăm, ascultăm şi respectăm decizia Curţii. Dar guvernul nu are voie să îşi modifice acţiunea în baza declaraţiilor lui Traian Băsescu, pentru că asta a făcut domnul Ioan Rus. Guvernul nu are voie să îşi modifice acţiunile sale, pe care le-a pornit, le-a demarat corect, la iniţiativa primului ministru, din momentul în care a primit hotărârea Curţii. Nu are voie în faţa legii, nu în faţa mea sau a dvs. Discutăm clar, pe şleau, despre ce are obligaţia, repet, prin prisma hotărârii Curţii, să facă guvernul şi ce trebuie să facă guvernul faţă de Curte şi faţă de milioanele de oameni. Domnule Gâdea, Curtea Constituţională nu are nici o obligaţie şi nu dă socoteală nimănui pentru deciziile sale. Moralmente, Curtea Constituţională dă socotează milioanelor de oameni din România care au venit şi au votat. Deci acelor oameni trebuie să le spună 'da, votul vostru a contat şi preşedintele este demis, nu, votul vostru nu a contat, nu este suficient, uitaţi-vă de ce nu a contat, ca oamenii ăia măcar să aibă, dacă se poate concepe aşa ceva, mulţumirea sufletească domnule, nu am fost destui'. Curtea este – şi eu salutat acest lucru, nu este prima dată când o fac – conştientă de această portanţă morală a gestului ei, pentru că de aceea Curtea, care putea foarte frumos pe cele 18 milioane ale domnului Rus, să împartă la doi şi să invalideze referendumul, să îl pună la loc pe Traian Băsescu, putea să o facă în prima şedinţă. Curtea nu o face, pentru că nu are elementele pentru a spune 'da, într-adevăr în stare de vot şi în liste electorale permanente şi conform legii referendumului, în cvorum erau 18 milioane de oameni, şi atunci vrea să ia o decizie justă. Deci Curtea are obligatie faţă de aceşti 8 milioane de oameni.

Crin Antonescu: Deci Curtea are o obligaţie faţă de aceşti 8 milioane de oameni. Guvernul României are o obligaţie faţă de Curte şi faţă de aceşti 8 milioane şi jumătate de oameni, cu asupra de măsură. Deci acolo este vorba de 8 milioane jumătate de oameni, deci nu ţipă Băsescu de după un gard la mine, ministru de interne, prim-ministru, ministru de externe şi eu fug, că m-am speriat de Băsescu. Mai mult mă sperii de 8 milioane de oameni, mai mult mi-e ruşine de 8 milioane de oameni şi nu de un om care ameninţă banditeşte instituţiile statului şi justiţia. Asta-i gândirea normală a Guvernului şi nu am nicio îndoială că aşa va gândi Guvernul.

Mihai Gâdea: Domnule preşedinte, dumneavoastră, din diplomaţie sau, eu ştiu, poate din convingere, puteţi să spuneţi că aveţi încredere în decizia Curţii Constituţionale. Aţi spus: ascultăm decizia Curţii, de fapt Guvernul trebuie să dea documentele cerute, ascultăm decizia Curţii şi o respectăm. Eu vreau să vă spun însă altceva. În calitatea mea de cetăţean umil al acestei ţări, unul dintre cele 19 milioane şi unul dintre cei 8 milioane care au fost la vot.

Crin Antonescu: Şi jumătate.

Mihai Gâdea: Şi jumătate.

Crin Antonescu: Nu-i de colea o juma' de milion de oameni.

Mihai Gâdea: Nu, chiar nu. Nu este de colea un om, nu este de colea un vot. Dar 7,4 milioane care au votat pentru demitere? Dar 8 milioane jumătate care au ieşit la vot? Un om şi un vot contează enorm într-o democraţie. Revin însă. Eu însă am început să am temeri serioase şi în sensul de suspiciuni serioase, dacă o Curte Constituţională, şi până acum nu am auzit pe niciunul dintre judecătorii Curţii să iasă şi să spună ceva cu privire la această aberaţie colosală, nemaiîntâlnită şi nemaiauzită în istoria democraţiilor. Deci eu nu mai am încredere în decizia acestei Curţi Constituţionale, în condiţiile în care, în primă instanţă probabil, ia o decizie conform legii şi conform judecăţii pe care o manifestă persoanele, judecătorii din Curtea Constituţională, o pun într-o motivare pe 2 august şi la aproape o săptămână, după ce Traian Băsescu spune că nu este aşa cum a zis Curtea şi îi şi ameninţă, schimbă decizia printr-o scrisoare. Eu nu am încredere că această Curte Constituţională nu va fi intimidată, ameninţată şi să ia decizii împotriva adevărului, împotriva situaţiei reale şi această decizie să fie bazată pe o cerere pe care o face domnul în tricoul albastru, pentru că cine ştie ce dosare sau alte lucruri are cu domnii ăştia de la Curtea Constituţională.

Crin Antonescu: Vă înţeleg perfect, dar aici daţi-mi voie să vă spun trei lucruri. Unu, de natură generală, care poate-i chiar enervează pe unii, dar trebuie să îl spun. Exact cum în sistemul american, şi ne uităm cu toţii, pentru că-i cea mai performantă democraţie şi în general societate, deocamdată, din câte s-au cunoscut, exact cum în sistemul american încrederea în deciziile instanţelor este fundamentală, pe ea se bazează tot sistemul, toată viaţa, toată societatea americană, deşi, evident, s-or fi dat mii de decizii greşite, au fost erori judiciare, au fost oameni condamnaţi la moarte şi executaţi şi s-a descoperit după aceea că nu erau vinovaţi, astea-s accidente, regula, psihologia, mentalitatea cetăţeanului american, mai mare, mai mic, mai bogat, mai sărac, este încrederea în justiţie. La fel şi aici, noi nu avem ca aliniament de principiu decât ideea încrederii în justiţie, în Curtea Constituţională şi în orice curte. Doi, avem un element pentru a ne face mai concret această încredere, decizia Curţii din 2 august. Pe şleau discutând, ca să înţeleagă toată lumea, pentru cei care se tem de influenţarea dinspre partea lui Traian Băsescu a acestei Curţi, haideţi să o spunem, dacă această Curte ar fi fost a lui Traian Băsescu, în 2 august, pe baza datelor domnului Rus, termina povestea. Curtea nu a făcut aşa. Curtea a vrut să judece drept. Şi, în fine, al treilea lucru, pe care îl spuneţi dumneavoastră şi pe care îl văd şi eu, sunt semne evidente în acest moment ale unei presiuni, pe toate căile posibile şi imaginabile, pe care Traian Băsescu şi oamenii lui, complicii lui, le fac asupra membrilor Curţii Constituţionale. Asta trebuie să împiedicăm noi, împotriva acestui lucru vreau eu să acţionez, cu toate mijloacele pe care le pot găsi în Constituţie. La apărarea Curţii de aceste presiuni ale lui Traian Băsescu îl chem cu drag pe domnul ambasador al Statelor Unite, care pare mai preocupat, vreau să spun, de evoluţia acestui referendum, şi pe toţi, pe doamna Viviane Reding, pe toţi cei care cred că în România cineva intimidează instanţe.

Crin Antonescu: Îl chem cu drag pe domnul ambasador al SUA, care pare mai preocupat vreau să spun de evoluţia acestui referendum, pe doamna Vivien Reding, şi pe toţi cei care cred că în România cineva intimidează instanţele. Da, avem indicii clare că există pericolul unor intimidări şi nici nu găsesc un cuvânt, că trebuie un cuvânt mai dur, presiuni asupra membrilor CCR, asupra preşedintelui ei în orice caz. Avem aceste semne şi trebuie să apărăm aceşti oameni, care au, încă o dată o spun, o decizie cu extraordinare implicaţii şi cu o extraordinară dificultate de luat. Asta este cred poziţia corectă. Vă înţeleg şi, în privat, vă împărtăşesc toate aceste îngrijorări şi suspiciuni. Lucrurile sunt clare, nu trebuie să ne ferim de ele. Da, este evident că în acest moment preşedintele CCR, cel puţin, este într-o situaţie delicată, este presat, dă nişte acte. Nu pot adăuga mai mult. O să încerc să am o discuţie cu domnia sa. Înţelegeţi-mă şi pe mine, am reţineri, nu doresc să se interpreteze, chipurile, ca presiune din partea mea, pentru că există un om mincinos, îngrozitor de mincinos, fost ministru de interne în Cabinetul Ponta, care a ieşit şi m-a acuzat pe mine, fără nici cel mai mic temei, indiciu, bănuială posibilă, de presiuni. A spus această mizerie în public şi poate că a spus-o şi cu scopul de a mă intimida, ceea ce nu i-a reuşit, dacă nu i-a reuşit lui Băsescu, nu o să îi reuşească lui Rus.

Mihai Gâdea: Domnule preşedinte, trăim un moment foarte complicat. Este probabil unul din cele mai complicate momente de după 1989, în care avem de-a face cu nişte evidenţe, evidenţa primă este că în majoritatea lui poporul român nu îl mai vrea pe Traian Băsescu şi eu înţelesesem că în democraţie ne place, nu ne place, majoritatea decide. La vot, votul este sfânt şi, cu privire la ce am putea să facem să schimbăm noi ca o minoritate să conducă, atunci când o majoritate se pronunţă, nu merge. Democraţia aşa este. Îmi place acum, de exemplu, de Crin Antonescu îl votez, poate iese preşedinte şi eu 4 ani, 5 ani de zile cât este mandatul, votul meu s-a manifestat, a ajuns, cum să spun eu, a dat putere unui regim sau unei persoane. Poate după aceşti 5 ani de zile, îl votez tot pe Crin Antonescu, dar nu mai câştigă Crin Antonescu, ci câştigă Vasile Ionescu. Nu îmi convine, dar accept. În situaţia actuală, noi suntem în faţa celei mai mari absurdităţi. Luate toate declaraţiile domnului Traian Băsescu ne conduc la ideea că domnia sa a înţeles cât se poate de clar că va pierde. În noaptea în care s-au dat rezultatele referendumului, le-a spus tuturor că de fapt a fost o strategie, că a văzut că nu are cum să câştige şi a fost această strategie de a-i ruga pe oameni să stea acasă ca să nu se facă cvorum. Păi ce facem? Găsim şmecherii pentru a fenta majoritatea, găsim ameninţări care să îl facă pe chestor sau pe eu ştiu cine să dea datele pe care le dorim noi, facem presiuni asupra acelora care sunt puşi politic în CCR, şi România poate că ar putea să ajungă din nou să fie condusă de cel care are în ultimul sondaj de opinie de după referendum 15% încredere, adică 85% neîncredere, adică, mai exact, 87% dintre cei care au votat la vot, la referendum…

Crin Antonescu: 88 deja, nu mai avem sondaje.

Mihai Gâdea: Sigur. 88% din cei care au fost la referendum au votat împotrivă şi poate ajungem în absurditatea maximă a democraţiei ca acest personaj nesusţinut, nevotat şi împotriva căruia s-a manifestat un vot cât se poate de clar să conducă România. Este posibil asta, domnule Antonescu? Sincer, este posibil să ajungem acolo?

Crin Antonescu: Posibil este. Nu pot să vă mint că nu este posibil şi spun acest lucru pentru că eu am crezut, după votul masiv şi după decizia, repet, de profunzime a Curţii, această amânare, care sigur nu ne convine, care duce şi la complicaţii chiar economice, dar din punct de vedere al justiţiei şi al deciziei constituţionale, CCR a procedat exact cum a procedat Curtea Supremă a SUA, vă aduceţi aminte, la celebrele alegeri dintre G.W.Bush şi Al Gore.

Crin Antonescu: Când cred că vreo două luni America şi, implicit planeta, au stat în loc, pentru că nu se ştia, la câteva voturi, cine este preşedinte.

Mihai Gâdea: Alegerile din Florida…

Crin Antonescu: Aşa ceva, sigur îi face pe toţi năiniţii propagandei să ţipe de dimineaţă până seară, tot felul de domnişoare să dea ochii peste cap, tot felul de analişi mai tineri să facă tumbe, că este nenorocire cu leul. Da, da, da. Dar dacă vrem democraţie şi stat de drept, nu avem ce face, trebuie să aşteptăm decizia Curţii. Am crezut că după scor, după decizia Curţii, unu, Traian Băsescu va demisiona. Sincer, eu am crezut că există şi această posibilitate, pentru că totuşi un dram de demnitate în faţa istoriei, că discuţi totuşi cu istoria când ai fost opt ani preşedinte al acestei ţări, istoria ţării ăsteia, doi, faptul că Traian Băsescu evident nu pare părăsit de apetitul politic, şi este şi normal, ca om politic este încă tânăr, vă dau această veste, poate nu cea mai bună, dar asta este realitatea. Chiar pentru relansarea unei activităţi, nu ştiu, lider al partidului, zău, face alt partid, am crezut că se va întâmpla asta. Nu s-a întâmplat. Doi, am crezut că oameni din afara României, dar importanţi pentru România, vor lua act, vor da un semn că totuşi voinţa acestor oameni contează. Şi nu au făcut-o. Sigur, Deutsche Welle, care îl susţinuse foarte tare pe Băsescu, jurnaliştii de acolo au probitatea şi trag concluzia, domnule, dar omul ăsta nu mai este dorit, adică ar trebui să demisioneze, ce legimititate mai are? Dar, în rest, nu s-a întâmplat nimic. Nimeni nu a părut a lua act că în ţara asta există şi români. Adică, nu există doar Băsescu, băsiştii şi persoane pe care le mută el, le ameninţă. Există şi români, pur şi simplu, care se exprimă, care s-au exprimat, care trăiesc, care contează. Nu s-a întâmplat nici asta. Văd cum ameninţările devin evidente. Când ameninţi cu puşcăria direct un ministru de interne şi ăla iese după aia şi, mă rog, nu mai comentez. Când se pune sub urmărire penală un om care a scris un lucru simplu şi perfect adevărat într-o adresă. Când preşedintele Curţii Constituţionale dă, aşa parcă sub dictare, o hârtie perfect contradictorie cu ce semnase şi cu ce a decis în plenul Curţii cu o săptămână înainte. Când vezi toate aceste lucruri nu poţi spune 'a, este imposibil'. Posibil este orice, cum posibil este orice în viaţă în general. Numai că noi suntem oameni care ne-am asumat, vorbesc acum de mine, de guvern, de oamenii din parlament, de liderii politici, noi ne-am asumat o bătălie în numele unor oameni mulţi. Nu este bătălia mea şi a lui Ponta cu Băsescu, că nu ne plac chipurile. S-a dovedit că în spatele acestei bătălii sunt opt milioane de oameni şi în spatele meu şi al lui Ponta sunt şapte milioane de oameni. În spatele demersului nostru de a-l înlătura pe Băsescu sunt şapte milioane şi jumătate de oameni. Deci ne-am asumat acest rol, el trebuie dus până la capăt. Da, posibil este orice, dar corect, drept şi de dorit este numai un lucru. Şi datoria noastră, împotriva tuturor acestor factori descurajanţi, este să ne batem pentru votul oamenilor, pentru dreptate şi pentru lege. Nimeni, dar nimeni nu mă poate clinti din acest gând şi din această atitudine. Şi ştiu că în ţara asta sunt foarte mulţi oameni care asta vor şi asta fac şi ei, asta vom face.

Mihai Gâdea: Eu sunt foarte încurajat şi, mai mult decât încurajat, în seara asta constat cu foarte multă bucurie atitudinea dvs. Mă bucur că nu vă lăsaţi intimidat, mă bucur că aveţi această atitudine, care este corectă şi probabil că necesară, nu probabil, cu siguranţă necesară. Întrebarea mea este: sunt suficienţi oameni în acest guvern, şi în momentul de faţă este vorba de guvern, pentru că guvernul este cel care trebuie să facă curăţenie, guvernul trebuie să îl scoată de pe liste pe generalul Pacepa.

Crin Antonescu: De pe listele permanente, pentru că, glumind puţin, generalul Pacepa, dacă mai trăieşte, dacă nu i s-a retras cetăţenia, dacă i s-a redat cetăţenia, s-ar putea să aibă drept de vot, dar de pe listele electorale permanente trebuie scos, pentru că are de mult domiciliu în altă parte./

Mihai Gâdea: Ce aberaţie este asta să fie, la Liceul Jean Monnet, mi se pare, în Bucureşti, în condiţiile în care el este plecat din anii '70 din România şi eu nici nu ştiu dacă este în viaţă sau nu este în viaţă, nu ştiu care sunt procedurile, dar probabil că trebuie să existe nişte proceduri. Dar sunt situaţii în care, ca să vă spun o chestiune simplă şi să duc discuţia cât de jos se poate, dar m-a sunat o fostă colegă, era fosta şefă de la machiaj din Antenă şi era în ziua votului, îi tremura vocea, că s-a dus împreună cu mama şi au descoperit tatăl, respectiv soţul mamei, pe liste, care era mort de nu ştiu câtă vreme.

Crin Antonescu: Sigur.

Mihai Gâdea: Şi sunt astfel de situaţii nenumărate.

Crin Antonescu: Da.

Mihai Gâdea: Întrebarea mea este, ca să ajung la ce era de fapt important, există zece oameni, că ar fi suficienţi, este şi o poveste mai veche, pentru cei care au citit vreodată Vechiul Testament, există zece oameni neînfricaţi care să nu ia în calcul ameninţările lui Traian Băsescu, care să nu ia în calcul presiunile, care să nu poată fi mituiţi, care să nu poată fi intimidaţi şi care să facă, să răspundă cererilor Curţii Constituţionale, să ofere adevărul poporului român, în conformitate cu toate celelalte date care sunt evidente în momentul de faţă în România, INS, CNAS, sistemul unic informatic integrat, ultimul recensământ, toate, raportul comisiei prezidenţiale a lui Traian Băsescu, toate vorbesc despre un singur lucru: că în România de astăzi sunt vreo 19 milioane, scăzând 3.800.000 de minori, ajungem undeva la 15-16 milioane, sunt aceşti oameni care vor putea să facă acest lucru şi să facă lumină o dată pentru totdeauna în această chestiune?

Crin Antonescu: Cu această convingere am pornit la luptă, cu această convingere lupt până la capăt. Da, sunt. În România oameni neşantajabili de Traian Băsescu şi care nu se sperie de Traian Băsescu, dacă zice INS că 19 milioane suntem toţi, sunt vreo 18.900.000, domnule Gâdea, chiar şi partizanii de acasă, oamenii care ţin cu Traian Băsescu,şi este opţiunea lor electorală, sunt vreo 100.000 de profitori, de oameni care conspiră, vorbesc despre statul de drept, dar nu îl suportă, oameni care sunt legaţi băneşte, ca funcţii, ca operaţiuni pe care le-au făcut împreună, de Traian Băsescu şi care sunt în stare să pună pe jar ţara asta, ei, nu noi, să se bată împotriva evidenţei, împotriva a 8 milioane de voturi, împotriva a orice ca să şi-l ţină pe Traian Băsescu acolo. S-ar putea să mai fie şi alţii pe afară care au acest interes, dar de la ăia nu am pretenţii, că nu ălora o să le fie milă sau o să le fie ruşine de 7,5 milioane de compatrioţi, ci nouă trebuie să ne fie. Dar, din 19 milioane de oameni, eu cred că s-au numerit zece care să fie ministru de intern, prim-ministru, ministru de externe, ministrul administraţiei, doar de asta am făcut remanieri.

Mihai Gâdea: Există aceeaşi soliditate a încrederii dintre dvs. şi primul ministru Victor Ponta de dinaintea acestor turbulenţe?

Crin Antonescu: Fără niciun fel de îndoilă, este mai mare chiar, petnru că eu şi cu Victor Ponta – sigur, nu numai noi, dar vorbiţi acum de relaţia asta, între doi oameni, eu şi cu Victor Ponta am plecat de la o distanţă enormă faţă de punctul la care ne aflăm: lideri ai unor partide care nu s-au iubit niciodată, au fost tot timpul în confruntare, oameni diferiţi, noi ne cunoşteam de mult şi pot să spun că a fost o simpatie reciprocă, dar oameni diferiţi ca generaţie, diferiţi ca format politic, oameni care au fost înconjuraţi şi cărora
le-au fost alimentate toate suspiciunile pentru unul împotriva altuia. Uitaţi-vă la aceşti bicisnici din presa lui Băsescu, care continuă să primească bani, căruţe de bani, probabil indirect de la evazioniştii fiscali care îi susţin, căruţe de bani ca să explice cum eu mor şi Ponta scapă, Ponta moare şi scap eu, Ponta conspiră… Nu! Pe scurt, tot acest drum pe care l-am parcurs împreună, tot acest drum în care am adus împreună sute de mii de oameni – şi vorbesc acum de membrii, de actorii din partidele noastre, până în ultimul sat din România, este vorba de două partide care au organizaţii în toate aşezările omeneşti din România, până în Delta Dunării, până la Letea şi C.A. Rosetti.

Crin Antonescu: Deci, i-am adus împreună aceşti oameni, am făcut din ei o armată de eliberare, cum am numit-o, am câştigat nişte lucruri, am venit la guvernare… Încrederea între mine şi Victor Ponta este mai puternică acum decât cu trei luni în urmă sau cu doi ani în urmă. În baza acestei încrederi spun că Traian Băsescu nu are nicio şansă. Dacă toţi facem ceea ce trebuie să facem, pentru că ne-au spus-o opt milioane şi jumătate de oameni, ne-o spune Constituţia, ne-o spune legea, ne-o spune Curtea Constituţională. Altcineva – o repet – nu dă ordine în România, nici primului ministru, nici ministrului de interne, nici preşedintelui interimar, nimeni altcineva… Constituţia, legea şi românii.

Mihai Gâdea: Şi dacă dă ordine acelor instituţii unde le-a pus şefi, în zonele acelea unde au fost suspiciuni dintotdeauna că domnul Traian Băsescu a încălecat acele instituţii, că le controlează. Şi aici mă refer la instituţii cum ar fi Parchetul, pe doamna Codruţa Kövesi domnia sa cu doamna Macovei au pus-o în această funcţie, domnul Daniel Morar, şefii serviciilor secrete, într-o sfidare aproape, l-a pus pe Teodor Meleşcanu, luându-l de la PNL, şef la SIE ş.a.m.d. Dacă acestor instituţii încă le dă comenzi, chiar dacă este un cetăţean?

Crin Antonescu: Eu sper că nu se întâmplă aşa. Nu am cum sau nu am avut, în acest timp, nici preocuparea asta nu a fost prima şi nici mijloacele, ca să fiu sincer, să verific aşa ceva şi, atunci, operez cu prezumţia de nevinovăţie. Eu nu am niciun indiciu, niciun semn că SRI, că SIE, că cine mai vreţi dumneavoastră, STS, că a fost vorba, şi am spus-o public, conspiră în momentul ăsta împotriva procesului normal de finalizare a referendumului sau democraţiei. Niciun motiv. Şi dacă nu am niciun motiv, atunci mi se pare corect să spun: am încredere în oamenii ăştia, nu au făcut, nu fac, nu văd să facă ceva rău. Am o problemă, nici acolo nu lansez o acuzaţie, dar am o problemă, pentru că se vede, cu anumite decizii şi cu coincidenţa între deciziile Parchetului şi dictările lui Traian Băsescu de la gard. Am o problemă şi o spun pentru prima oară public, pentru că – repet – nu pot să tac, dar, din punctul acesta de vedere, nu pot face o acuzaţie nimănui. Faptul că doamna Kövesi a fost numită de Traian Băsescu şi ministrul justiţiei, doamna Macovei, nu este o vină pentru doamna Kövesi, nici pentru domnul Morar; este de discutat ce au făcut şi ce fac în timpul acesta. Şi, repet, până la urmă, astfel de lucruri se discută nu la început în public, ci acolo unde ele trebuie discutate şi, după aceea, trebuie dată şi o explicaţie publică. Pentru că eu cred că cineva, dacă nu procurorul general, cineva, în numele instituţiei, trebuia să comunice public în aceste zile. Parchetului şi credibilităţii sale îi dăunează lanţul de coincidenţe. Cineva ar fi trebuit să iasă şi să spună: "Cetăţene Băsescu, te rugăm frumos, noi poate o să îi mai chemăm pe unii, noi poate o să îi mai inculpăm pe unii, pentru că este dreptul nostru, aşa citim noi legea, avem suspiciuni – corect! -, nu mai ieşi la gard să mai ţipi cine trebuie arestat, că ne pui într-o situaţie proastă pe noi, cei de la Parchet. Taci, că nu spui tu cine trebuie arestat". Ei, am făcut, aşa, o formulă mai populară.

Mihai Gâdea: Sigur.

Crin Antonescu: Deci, cred că Parchetul ar trebui să dea opiniei publice, nu nouă, şi nu în sensul de cenzură, o explicaţie. Domnule, cum se face că Traian Băsescu zice azi "Luaţi-l pe cutare" şi, a doua zi, chiar îl luaţi, în termeni populari.

Mihai Gâdea: Luăm o scurtă pauză. Imediat după această pauză, am să vă arăt şi am să vă relatez câteva dintre lucrurile îngrozitoare ce s-au întâmplat în ultima vreme, ameninţări, violenţe asupra noastră. Am să vă spun exact despre ce este vorba. Pe parcursul acestei pauze vă invit să faceţi două lucruri. Vă invit, în principiu, să rămâneţi pe Antena 3, să intraţi pe Facebook să vă spuneţi punctul de vedere şi, eventual, să îi adresaţi întrebări preşedintelui Crin Antonescu şi, dacă mai vreţi, de exemplu, să vă relaxaţi, să amuzaţi, să faceţi un lucru foarte interesant, mie mi s-a părut foarte interesant: intraţi pe YouTube şi căutaţi videoclipul "Nu mi-e frică de Beau- Beau". Nu Bau-Bau, aia este o melodie mai veche. Este o chestiune care s-ar putea să vi se pară amuzantă, şi nu numai. Revenim imediat.

*
Mihai Gâdea: Astăzi toate lucrurile pe care noi le-am spus, le-am prezentat în documente timp de o săptămână şi mai bine, a fost încă o dată confirmat de şeful INS, Institutului Naţional de Statistică. A fost chemat la Parchet. Nu am aflat, Parchetul nu ne-a comunicat de ce, nu ne-a comunicat care este motivul, în ce calitate, trebuie să fie un show mediatic în aceste zile şi toţi cei care poartă răspunderi şi pot oferi clarificări cu privire la aceste lucruri sunt purtaţi pe la Parchet. V-am prezentat ceea ce spune INS, v-am prezentat ultimul recensământ, v-am prezentat datele oficiale din sistemul informatic integrat de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, v-am prezentat raportul comisiei prezidenţiale. Toate ne duc la concluzia că populaţia României în momentul de faţă este undeva la 19 milioane. Ascultaţi-l pe profesor universitar doctor Voineag, şeful INS, ce spunea astăzi, când a ieşit de la Parchet:
 

Vergil Voineagu: Ce legătură avem noi, ca instituţie, cu procesul electoral şi am explicat atribuţiile Institutului Naţional de Statistică.

Reporter: Haideţi să explicăm şi telespectatorilor care sunt exact atribuţiile.

Vergil Voineagu: Atribuţiile… deci nu are legătură cu listele electorale, cu stabilirea populaţiei, cu votanţii, ci în situaţiile de prelucrare ale BEJ-urilor şi BEC-urilor pentru monitorizarea prezenţei, pentru centralizarea proceselor verbale. Statistica nu numără voturile în secţiile de votare, ci centralizează procesele verbale. Vă mulţumesc!

Reporter: V-au întrebat şi de ce există aceste diferenţe între cifra privind numărul…

Vergil Voineagu: Nu pot să îmi exprim opinia. Eu am o opinie vizavi de cifrele produse de noi şi comunicate de dvs. prin comunicat de presă.

Reporter: Din punctul dvs. de vedere, a fost un referendum corect organizat?

Vergil Voineagu: A, nu, nu pot să răspund la aceste întrebări. Este statistică.

Reporter: Din punctul de vedere al instituţiei pe care…

Vergil Voineagu: Mie mi se pare că a fost un referendum organizat corect.

Reporter: Vă mulţumim foarte mult.

Reporter2: Ce v-a solicitat Curtea Constituţională în acel act pe care vi l-a trimis şi dacă aţi răspuns.

Vergil Voineagu: Este dat publicităţii. Dacă avem populaţia de la recensământ – nu o avem, ştiţi foarte bine că nu există şi nici nu poate fi folosit în stabilirea listelor electorale – şi atât.

Reporter: Care este cifra exactă, până acum, înainte de recensământ?

Vergil Voineagu: Dacă aş şti-o, v-aş spune-o.

Reporter: Înainte de recensământ. Pe care aţi văzut-o dvs., da, din datele pe care le are Institutul Naţional de Statistică. Care este…

Vergil Voineagu: La recensământul din 2002?

Reporter: Da.

Vergil Voineagu: La recensământul din 2002, vreo 22 de milioane.

Reporter: Şi la acesta care credeţi că vor fi diferenţele?

Vergil Voineagu: Datele noastre provizorii, prezentate şi pe site, este de 19,043 mii persoane, date provizorii privind populaţia stabilă a României.

Reporter: Şi când vom avea datele exacte, cifrele?

Vergil Voineagu: În semestrul doi din 2013. Mulţumesc.

Reporter: Aţi fost audiat în calitate de martor acum?

Vergil Voineagu: Da.

Mihai Gâdea: Deci 19 milioane, da? În momentul de faţă, guvernul ar fi putut avea date oficiale şi ar fi putut să opereze cu nişte date exacte dacă, aşa cum INS trece în adresa către Ministerul de Interne, guvernele Boc, Ungureanu ar fi convocat şi ar fi participat, pentru că sunt persoane din minister, daţi şi în video-ul ăla acea adresă, deci aceste date ar fi fost omologate dacă se întruneau comisiile respective. Nu s-au întrunit, INS are aceste date, dar fără întrunirea acestor comisii, fără acest tip de birocraţie utilă în astfel de situaţii, iată că nu s-a întâmplat. 45 de milioane de euro a costat acest recensământ. Ce l-a ţinut pe domnul Boc, ce l-a ţinut pe domnul Ungureanu, ce i-a ţinut ca să nu ducă la capăt acest proces nu ştiu. Dar pot să suspecteze că interesul, pentru că despre suspendarea preşedintelui se vorbeşte de foarte multă vreme, iar ideea că acest referendum ar putea avea cvorum exista de asemenea de foarte multă vreme. Mai mult decât atât, nu doar că exista ideea unui cvorum, domnul Daniel Buda, cel care era preşedintele Comisiei juridice, a modificat Legea referendumului şi, în speţă, procedura prin care preşedintele României ar putea fi suspendat şi a spus aşa, că preşedintele României nu poate fi suspendat decât cu jumătate plus unu din numărul total de alegători, adică cvorumul despre care se vorbeşte acum, dar toţi aceştia să voteze practic pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, deci ideea de bazin al populaţiei din care se stabileşte acest cvorum de cifră este de multă vreme şi interesul este cât se poate de direct. Nu am niciun fel de dubiu că lucrurile sunt foarte clare pentru toată lumea. Domnule preşedinte, în momentul de faţă ce date aveţi de la guvern, poate ce nu avem noi? Astăzi au început să lucreze la aceste cerinţe ale Curţii Constituţionale?

Crin Antonescu: Domnule Gâdea, eu nu mă amestec nicicum în activitatea guvernului; este treaba guvernului. Nu ştiu în detaliu, cât am apucat să văd la ştiri, că guvernul a pornit din nou, s-a reorganizat, ca să spun aşa, cu noii miniştri, domnul Duşa la interne şi administraţie, domnul Stroe delegat pentru administraţie, doi oameni în a căror probitate, hotărâre şi pricepere cred foarte tare, apropo de ce mă întrebaţi, dar nu ştiu date. Eu ştiu ce au de făcut. Şi ce au de făcut vă spune Curtea Constituţională, nu altcineva.

Mihai Gâdea: Domnule preşedinte, domnul Traian Băsescu, în repetate rânduri, în campania pentru referendum, v-a ameninţat. A vorbit despre faptul că dvs. şi ceilalţi domni nominalizaţi: Ponta, Voiculescu ş.a.m.d., toţi aceşti domni aţi dat o lovitură de stat şi după referendum imediat, când era convins că referendumul va fi invalidat, pentru că nu este cvorum, spunea că imediat după ce lucrurile se clarifică trebuie să răspundeţi pentru lovitura de stat în faţa organelor de anchetă. În afara acestor ameninţări, aţi mai primit şi alte ameninţări?

Crin Antonescu: Domnule Gâdea, şi dacă le-aş fi primit… Am şi primit unele, dar, private au fost, private rămân. Nu este vorba numai de ameninţări. Sigur, Traian Băsescu a depăşit orice limită. Ameninţă pur şi simplu adversarii politici, după cum a văzut toată lumea, în văzul întregii lumi. Nimeni nu spune nimic. Nici Comisia de la Veneţia, nici Ambasada Statelor Unite, nici doamna Viviane Reding, nici domnul Barroso – pesemne că sunt şi în vacanţă, dacă nu le scrie domnul Zegrean, nu se deranjează. Este în regulă. Nu mai vorbesc de cantitatea enormă de calomnie, de injurie, pe care propaganda lui Băsescu, grasă, mănoasă, alimentată frumos cu bani, direct sau indirect de la buget, o varsă în fiecare zi. Eu pot să vă spun un singur lucru. Dacă mi-am consumat nişte ani – frumoşi, până la urmă – din viaţă, din viaţa mea, a familiei mele, a copilului meu, domnule, Băsescu nu mai scapă de mine şi oamenii ăştia din jurul lui, aceşti bandiţi – îi numesc cu acest termen, pe care îl înţeleg toţi, de la academician, până la analfabet -, deci domnul Băsescu este înconjurat de nişte bandiţi, care au furat de au rupt, care se tem de o justiţie cu adevărat independentă şi care fac orice să îl ţină pe Băsescu acolo; de-asta sunt şantajabili de către el, de-asta execută orbeşte, ca nişte fanatici, după cum vedeţi, comenzile, până în pânzele albe, împotriva oricărei evidenţe; de-asta nu le pasă de opt milioane de oameni, deci Traian Băsescu şi aceşti oameni de mine nu scapă decât dacă mă omoară. Ceea ce nu este cazul. Sper. De mine nu scapă până când nu dau socoteală politic – că eu nu mă ocup cu altceva – în faţa cetăţenilor României, pe care i-au minţit şi îi mint, pe care i-au furat şi îi mai fură încă pe unde mai sunt şi pe care, mai nou, îi sfidează, îi intimidează în fiecare seară domnul Traian Băsescu. Toate ca toate, până la acest referendum, ştim câte a făcut Traian Băsescu, cum s-a purtat, ştim foarte bine ce calitate de om este./

*

Crin Antonescu: Ştim foarte bine ce calitate de om este. Ce calitate de om poate să fie aia, cine poate să fie arătarea aia care apare, el fiind Traian Băsescu, da? Adică a citit trei cărţi şi a cărat două tone de blugi, de ţigări, după poveştile lui. A făcut o mie de lucruri… Vorbeşte despre orice. Este posibil să spui despre Andrei Marga, tu Traian Băsescu, că se pricepe la socialism politic şi el altceva nu este în stare? Când omul ăla a scris peste 40 de cărţi, este Doctor Honoris Causa la universităţi mari din România şi din SUA, predă la universităţi mari în Germania, în Israel, în SUA? Cât de nesimţit să fii tu, Traian Băsescu? Deci până acum a fost cum a fost, dar în momentul în care în ţara asta, care a suferit atât de mult de pe urma fricii…. Eu am crescut, domnule Gâdea, dvs. sunteţi mult mai tânăr, am crescut înconjurat de oameni cărora le era frică să nu îi ia partidul, să nu îi dea afară de la serviciu, să nu îi asculte securitatea, să nu cumva să îi pârască cineva că au zis ceva de Ceauşescu. Deci nişte oameni care au suferit atât de mult de pe urma fricii şi care, de bine, de rău, de 20 de ani şi-au recucerit încet, încet libertatea, să fie ameninţaţi, sfidaţi, banditeşte de către un individ şi clica lui? Asta până nu se termină, eu nu mă opresc. Să fie limpede! Oricâte ameninţări, oricâte insulte, oricâte calomnii!

Mihai Gâdea: În seara asta, pentru că am văzut că judecătorul sau preşedintele Curţii Constituţionale a României încearcă să facă nu doar caz, scrie într-un document oficial, trimis Comisiei de la Veneţia şi altor instituţii foarte importante din această lume, că sunt ameninţaţi şi că de fapt un coleg al domniei sale, fără să îi dea numele, domnia sa şi familia ar fi fost ameninţate. Această scrisoare a fost trimisă şi preşedintele Comisiei de la Veneţia, un organism foarte important, citind o astfel de scrisoare, a zis 'domnule, este foarte grav, este şocant'. A spus 'sunt şocat'. În această seară, nu pentru a intra într-o competiţie cu domnul Augustin Zegrean, Doamne fereşte!, ci pentru adevăr, aş vrea să fac câteva referiri cu privire la ameninţările şi la lucrul la care noi am fost supuşi în această perioadă. Cum dvs. spuneaţi, ameninţările sunt private, să rămână private, aceasta a fost şi atitudinea mea şi a multora dintre cei apropiaţi mie, considerând că nu este cazul să ne autovictimizăm sau să facem caz de aceste situaţii, pentru că…

Crin Antonescu: Deşi ar trebui să faceţi, dvs. ar trebui să faceţi.

Mihai Gâdea: Poate că da, poate că începând de astăzi ar trebui să facem, pentru că ceea ce am să vă povestesc este de natură să te îngrijoreze. Şi am să încerc să fiu foarte succint. Nimeni nu îşi imaginează că în ultimii ani de zile, de când acest post de televiziune şi acest trust de presă şi-a manifestat spiritul critic cu puterea şi cu domnul Traian Băsescu, nimeni nu îşi imaginează că autoritătile statului şi persoane din anturajul puterii au încercat să ne transmită mesaje de simpatie. Ameninţările şi presiunile au fost treptat şi au început timid, dar, în mod evident, cu trecerea timpului şi mai ales când veneau momentele electorale sau momente importante, ele se dovedeau a fi din ce în ce mai prezente. Vă povestesc acum, la momentul respectiv din nou nu am făcut mare caz, domnul Blejnar, dacă vă sună cunoscut, era şeful Fiscului, ANAF-ului, şi a trimis un control de multe luni de zile la Antena 3, Antena 3 fiind o televiziune cu mulţi angajaţi, cu multe operaţiuni financiare şi luni de zile, de dimineaţă până seara târziu, ofiţerii Fiscului stăteau şi luau hârtie cu hârtie, încercând să descopere ceva. De atunci, pentru că şi în acele instituţii erau oameni care suportau cu greu teroarea din instituţie şi comenzile politice primite de la Blejnar, au ţinut să ne spună că este comanda expresă a domnului Blejnar şi domnul Blejnar sigur că executa ceea ce şi domniei sale îi fusese cerut. Ghinion pentru domniiile lor, nu au găsit nimic care să poată incrimina pe cineva de aici, toate documentele fiind impecabile. După multe luni de zile, în care au stat zi de zi, de dimineaţă până seara, au ajuns la concluzia că nu au ce să facă, pentru că lucrurile sunt extrem de corecte, şi atunci erau tot felul de mesaje de ameninţare pe care le primeam din când în când.. Atunci erau tot felul de mesaje de ameninţare, pe care le primeam din când în când, ba printr-un e-mail, ba printr-o scrisoare, ba printr-un SMS, însă m-am gândit întotdeauna că cineva care ameninţă nu execută, că, dacă vrea să îţi facă cineva rău, nu te anunţă înainte. Ei bine, lucrurile în ultima vreme, însă, au evoluat şi atât eu, cât şi apropiaţi de-ai mei, persoane din conducerea Trustului Intact, acţionarii, pe telefonul mobil, primeşti mesaje care nu pot fi arătate la televizor, pentru că sunt extrem de injurioase. Ameninţările sunt amestecate într-un mod, mi-e greu să descriu, ameninţarea şi injuria devin una, dar ceea ce pot să vă spun şi ceea ce pot să vă povestesc este ce s-a întâmplat nu mai departe de câteva zile. Sunt mai multe lucruri pe care pot să vi le povestesc, dar aş vrea să încep cu aceasta. Aici, unde au loc emisiunile "Sinteza zilei", şi nu numai aici, sunt mai multe studiouri, într-o după-amiază a venit un domn care a început să strige: unde este Voiculescu. A intrat, sigur că există o pază, sunt nişte oameni care stau la uşă, dar a intrat, ţipa, îi striga numele domnului Voiculescu, al dvs., Antonescu.

Crin Antonescu: Nu era domnul Cristoiu, cumva?

Mihai Gâdea: Nu, nu era. Era un domn mult mai zdravăn.

Crin Antonescu: Tapalagă.

Mihai Gâdea: Am zis zdravăn. Era un domn destul de bine făcut. A strigat şi numele meu. A dat buzna înăuntru, era o altă colegă, pentru a-i proteja identitatea nu am să spun, o persoană foarte cunoscută, un om de televiziune, şi, descoperind că ea a dat buzna şi a luat-o înspre ea, era un perete de rigips la un moment dat, pe care înţeleg că l-a şi dat jos, cinci colegi, mulţi dintre ei de la camere, au reuşit să îl pună jos, cinci. S-a mers la poliţie, s-a făcut o plângere, omul era turbat, avea o problemă cu domnul Voiculescu, cu domnul Antonescu, v-a pronunţat numele de câteva ori, cu mine, mă rog, omul era turbat, s-a mers la poliţie, s-a făcut o plângere, ce credeţi că s-a întâmplat? A primit o amendă şi apoi a fost eliberat. Ce a făcut? Nu a făcut nimic în fond, până la urmă. Ce ar fi putut să facă este limpede. Este un episod, dar în fiecare zi, în ultima vreme, în ultimele zile, după ce Traian Băsescu a ameninţat Antena, a numit ziarişti de aici, în emisiunile şi în locurile prin care domnia sa cuvântă, a lansat injurii şi calomnii, a transformat postul nostru de televiziune într-o ţintă şi, mai mult decât atât, pentru întâia dată în istoria planetelor, un preşedinte chiar şi suspendat, le-a cerut, aveţi obligaţia, v-a cerut, aveţi obligaţia să nu vă uitaţi la Antena 3, să nu vă uitaţi la acest post de televiziune. În seara asta, am să vă prezint doar unul dintre mesajele pe care în ultima vreme le primesc în fiecare zi de la persoane diferite. Nu ştiu dacă sunt fanatici de-ai domnului Băsescu sau oameni care pur şi simplu fac parte dintre cei pe care domnul Antonescu îi numea bandiţi din jurul domnulu Traian Băsescu, deci persoane care au această ţintă, sunt plătiţi să facă asta. Vreau să vă prezint un mesaj, şi pentru faptul că l-a postat pe facebook, vă arăt şi cine este doamna, pentru că nu am vrut să vă arăt mesaje anonime, aţi fi putut spune că l-am inventat eu, azi-noapte. Această doamnă pe facebook, Nuşa Deac, din Cluj, scrie un mesaj mai lung. În prima parte sunt injurii, v-am spus, întotdeauna mesajele de ameninţare nu au cum să nu fie cu injurii ,şi începe aşa: "Gâdea", mă înjură pe mine, pe domnul Voiculescu ş.a.m.d. şi apoi spune aşa: "Un om care ar trebui împuşcat după metoda chinezească, unde se plăteşte cartuşul cu care eşti împuşcat…" Că o să fiu împuşcat, că o să mi se întâmple ceva, mie, celor apropiaţi mie, ş.a.m.d. vă pot prezenta seară de seară astfel de mesaje, dar eu nu vreau să încurajez nici demenţa, nici fanaticii, nici bolnavii psihic, pe oamenii de felul acesta.

Mihai Gâdea: Dar dacă vrem să luăm în calcul ameninţările şi ceea ce s-a declanşat în această perioadă în această ţară, în urma unor indicaţii precise, că aia sunt răi, aia sunt nenorciţi, ăia sunt puşcăriabili, la postul ăla nu trebuie să vă uiaţi, acolo sunt jurnaliştii care fac rău României, care toarnă otravă în cap, spunea domnul Traian Băsescu, ei bine domnia sa, dacă ar avea un minim de responsabilitate, ar înţelege că astfel de lucruri sunt inacceptabile şi că nu poţi să transformi oameni sau instituţii în ţinte ale fanaticilor sau ale unor oameni care ar putea să fie chiar puşi de domnia sa. Nu am să vă povestesc toate ameninţările din ultima vreme, nici în ceea mă priveşte pe mine, în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi, chiar proprietari ai acestui post de televiziune, dacă domniile lor doresc să o facă, sunt convins că vor face. Ceea ce pot însă să vă spun este că, atât persoane cu demnităţi, îl las eu pe acel consilier prezidenţial ce acum nu mai este în funcţie să povestească ce jurnalist de la Antena 3 a chemat la Cotroceni şi l-a ameninţat. O las pe acea membră a CNA să povestească când m-a sunat proferând ameninţări pentru că domnul Mircea Badea făcea referiri la domnia sa. Şi pot să vă povestesc astfel de lucruri, sunt nenumărate. Dar aş vrea să înţelegem, dacă vorbim despre ameninţări, ar trebui să ştim de la cine pornesc şi cine le proferează şi care este evoluţia lor şi ce oameni sunt transformaţi în ţinte şi ce instituţii sunt transformate în ţinte. Cam aşa stau lucrurile, nu am făcut plângere nici la Comisia de la Veneţia, nici la CIA. Poate că ar mai fi să vă povestesc în alte seri cu alte presiuni de natură externă care se fac, dar asta poate altă dată, într-o altă împrejurare. În încheiere, aţi spus să nu le fie frică acelora care în ţara asta vor o schimbare şi vor altceva. Ce le-aţi spune acelor peste opt milioane, opt milioane şi jumătate care au ieşit la vot şi ce le-aţi spune celorlalţi, care poate nu ştiu cât sunt, un milion, două, habar nu am, de cetăţeni care îl sprijină pe domnul Traian Băsescu sau dintre aceia care nu sprijină pe nimeni, ce le-aţi adresa în această seară?

Crin Antonescu: Celor care nu au ieşit la vot, mai întâi. Cea mai mare a celor care nu au ieşit la vot sunt oameni care în general nu ies la vot. Există absenteismul statistic, şi sunt nişte cetăţeni care nu doresc să utilizeze un drept pe care-l au, nu le poate nimeni reproşa asta, este opţiunea lor şi o respect. Există nişte oameni, nu ştiu, un milion, un milion jumate, poate două de oameni care ţin foarte tare cu Traian Băsescu, îi urmează îndemnurile, le-a spus să stea acasă, să nu vină la vot, după ce explicase ce bărbat este, şi cum vrea voturi şi nu nu ştiu ce. L-au ascultat pe Traian Băsescu. Le respect şi lor opţiunea, pentru că este o opţiune politică. Celor care au venit la vot şi au spus fie "DA", şapte milioane jumătate, fie "NU", un milion, le mulţumesc încă o dată şi le dau cuvântul meu de onoare că şi eu şi toţi oamenii care sunt în stare să lupte vor lupta până la capăt pentru respectarea acestui vot al lor, indiferent care va fi verdictul Curţii Constituţionale, pe care îl vom respecta, dar ideea că cineva va putea să închidă, fie şi cu un verdict al Curţii, să închidă pur şi simplu, să facă uitate, să şteargă, să facă hârtie igienică, cum spunea un mare jurnalist român, care văd că tace, destul de interesant, în ultimele zile, oamenii ăştia care cred că vor putea transforma, repet, şi ignora votul românilor, oamenii ăştia nu au nicio şansă. Le dau cuvântul meu de onoare tuturor acestor oameni că nu au votat degeaba, că ţara asta foarte curând va fi o ţară pe de-a întregul a lor şi nu a celor care mai trec pe aici şi dau ordine şi o ţară în care votul lor, ca şi toate celelalte drepturi, vor fi respectate.

Mihai Gâdea: Mulţumesc foarte mult pentru prezenţa dvs. din această seară./

Imagine: Antena 3

P.S. MULŢUMESC CELOR CARE AU AVUT RĂBDAREA DE A TRANSCRIE CONŢINUTUL EMISIUNII, PRECUM ŞI DOAMNEI CARE MI L-A TRIMIS. ORICINE CITEŞTE ACEST INTERVIU ÎNŢELEGE CĂ S-AU CONSUMAT MULTE LĂMÂI.