Motto: "Cu cei mici faci lucruri mici, cu cei mari şi lucrul mic ajunge mare."

Goethe

 

oameni mici

Ne simtim mici, plictisiti de oamenii mici din jurul nostru. Avem salarii sau pensii mici, locuinte mici… Si ne simtim si mai mici cand ne uitam la oamenii mari, cu veniturile lor care par mari, au masini mai mari decat ale noastre, au case mai mari, conturi mai mari. In preajma lor ne simtim mici pentru ca se simt si se comporta ca niste oameni mari.

 

Poate ca vrem si noi sa fim mari dar ne scuzam ca:

– nimeni din neamul nostru nu a fost vreodata mare;

– asa ne-am nascut, mici;

– nu oricine poate fi mare;

– nu avem … (bani, timp, posibilitatea) de a fi mari;

– e greu sa fii mare.

 

Si cand protestam o facem fara prea multa vlaga, ca niste oameni mici. La fel cand mergem la un interviu si cerem salarii mici, gandindu-ne ca nu trebuie sa dam prea mult pentru putinul pe care-l primim. Apoi suntem concediati, pentru ca suntem mici, aveam salarii mici si oricum nu prea faceam prea multe pentru o asemenea slujba.

 

Si-atunci de ce ne miram ca suntem tratati ca niste oameni mici, intr-o tara mica, condusi de oameni mici?