Motto: "Nu exista nici un succes ca sa poata compensa raul pe care o natiune si-l face siesi, cand inceteaza sa ia dreptatea drept lege suprema."

William Ellery Channing

 

moartea domnului ImemescuDomnul Imemescu nu este asa batran cum ar zice unii. El s-a nascut acum 20 de ani prin mebozariana, mai mult ca si accident dupa caderea zidului Berlinului, decat in urma unei reactii firesti, normale, cum a fost la vecinii sai ungurieni sau polonezieni. Fiind personajul cel mai mult urat de domnul Iliescovici, unchiul rosu cu gura mare, sarac si cinstit, cu care multi copiii de bani gata se mandresc, dar pe care nu ar vrea nimeni sa-l aiba prin preajma, domnul Imemescu nu a avut o copilarie normala. Cert este ca dupa cateva acuzatii mai mult sau mai putin adevarate, a reusit sa prinda ceva putere si sa ajunga la maturitate.

 

Astfel, dupa ce in 2006-2008 crestea intr-o zi cat in 10 zile normale, facandu-l pe domnul Varujanescu, guvernanta lui, sa declare ca e mandru de cum duduie prin casa, anul trecut domnul Imemescu a avut primele simptome cu adevarat serioase: intai a scazut in greutate cu mai mult de 30%, dupa ce i-au aplicat injectia forfetara, apoi s-a constatat ca a pierdut peste 200.000 de celule si tesuturi, unele moarte ce-i drept, majoritatea totusi fiind sanatoase.

 

Nepasator la durerile domnului Imemescu, cei din jur au continuat sa-i ceara sa faca sacrificii si sa mai reduca veniturile pentru angajatii sai cu procente la care sora-sa, doamna Bugetescu, ar fi scos in strada nu numai mamicile si copiii dar ar fi adus si pe soacra-sa si minerii.

 

Cum prea putini au fost atenti la nevoile lui, domnul Imemescu a inceput sa slabeasca pe zi ce trece, ajungand sa nu mai primeasca nici ratiile din frigiderul familiei, pentru care muncise singur, si nici ceea ce mai avea de primit de la altii ca el. La banca i se spunea ca nu este solvabil la cum arata asa slabit si cu cearcane si ca tata Guvernu ii cam lua toata mancarea din banci la dobanzi la care el nici nu ar fi visat.

 

In 2010 boala i s-a cronicizat si, impovarat de datorii si dobanzi, mai pierzand cateva sute de mii de celule (unele din ele nervoase), a ajuns la capatul puterii si a cerut tatalui sa mai intrebe de sanatate si pe sora lui, doamna Bugetescu, care nu mai putea de bine. Tata Guvernu nu prea l-a bagat la inceput in seama, pana cand s-a trezit cu FMI-ul in casa si care i-a zis ca e caz de deces si ca miroase a coliva si tamaie daca o mai lasa pe sora-sa sa mai manance toata mancarea din frigider pe care domnul Imemescu o mai aducea in casa.

 

Facandu-se ca-i pasa, mai mult de ochii FMI-ului, tatuca se apuca sa dea impresia ca vrea sa umble la pensiile si salariile doamnei Bugetescu, cu gandul ca doar asa il mai poate ajuta pe asta micu, domnul Imemescu, de subnutritie. Tipa doamna Bugetescu ca din gura de sarpe ca asa ceva nu se poate, ca unde s-a mai vazut asa ceva, ca taica-su e un criminal si ca ar trebui sa fie schimbat cu un tata mai grijuliu cu ea, eventual cu cineva pus de unchiul Iliescovici. A amenintat cu minerii, a facut emisiuni pe la Realitatea TV cu pampersi si cu pensionari care se bateau la Cotroceni, ce mai, nu s-a lasat si pace.

 

Vazand acestea si ca nu are alta solutie, Guvernu l-a chemat pe domnul Imemescu si i-a atras atentia ca trebuie sa-si bage mintile in cap si sa mai termine cu evaziunea fiscala, ca trebuie sa-si plateasca darile si impozitele fata de sora-sa, doamna Bugetescu, ca un bun cetatean cu frica lui Dumnezeu. Si. ca vestile sa fie si mai placute, l-au anuntat ca de la 1 iunie, asa ca de ziua copilului, o sa-l impoziteze nu cu 16% ca pana acum ci cu 20%, iar TVA-ul ar fi cazul sa fie si el ceva mai mare, undeva pe la 22%. Si ca ar fi cazul sa se mai sacrifice si el, nu numai sora-sa care nu si-a mai luat anul asta geanta Vuitton, sau ca verii lui domnii Judecatorescu si Parlamentarescu care au renuntat la vacantele in Caraibe de Paste. Iar un exemplu bun in ceea ce-l priveste ar fi sa se uite la tanti Ani care a fost maltratata si mutilata ca nu si-a vazut de treaba ei si si-a permis sa puna intrebari nelalocul lor, de parca ei ar fi fost infractori, nu alta? Putea si ea sa arate putina incredere, nu?

 

L-au gasit peste un timp, intins pe jos, fara suflare. Facu-se infarct desi toti i-au spus ca nu are nimic si ca va mai trai asa mult si bine. Si nu i-ar fi observat absenta daca nu ar fi gasit frigiderul gol pe care domnul Imemescu il umplea periodic din TVA-ul colectat, din taxe si impozite. Dumnezeu sa-l ierte!