Noua Republică este o platformă politică născută prin aderenţa a câteva mii de oameni la un manifest redactat de Mihail Neamţu pe internet. Acum câteva luni, Sebastian Lăzăroiu anunţa, sub numele “Albă ca Zăpada”, un proiect similar. De câteva zile de la lansare, fenomenul e deja sub atenţia mass-media.

Iniţiatorul acestei mişcări, creditate cu şanse mari ca, până în 2012, să ajungă partid, este Mihail Neamţu, cel despre care Vladimir Tismăneanu spunea: „Contopind în fiinţa sa exigenţele unei autentice vita contemplativa cu urgentele chemări ale unei vita activa, Mihail Neamţu ne invită la angajamente morale imperioase”. Noua Republică se anunţă a fi unul dintre aceste angajamente, pentru care Mihail Neamţua renunţat foarte recent la o poziţie de director  într-o instituţie a statului (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului) şi la un grant  european câştigat cu Academia Română.

Într-o scrisoare deschisă adresată lui Mihail Neamţu, Sebastian Lăzăroiu, spune:  „Ştiu ca e o întreprindere dificilă. Cred ca şi tu eşti conştient cât de greu este să învingi inerţia unui sistem construit să menţină o ordine strâmbă şi inechitabilă, să conserve privilegiile câtorva în detrimentul majorităţii”, dar “românii nu mai pot fi păcăliţi. Când totul în jur se prăbuşeşte, nu cred că vor mai fi mulţi care să aştepte pomeni electorale, mila statului atotputernic, graţiile unei birocraţii sufocante. Cei mai mulţi aşteaptă un alt proiect de societate, proiectul unei noi Românii”.

L-am invitat pe Mihail Neamţu la un dialog despre acest proiect, care vizează construcţia unei noi Românii, care ia în calcul şi dimensiunea viitorului şi care, până în 2012, are şanse să devină partid.

  „Mai toate partidele din România au o legătură genealogică cu F.S.N., principala formaţiune neo-comunistă din 1990”

În „Crezul politic” al Noii Re­publici se spune : „Înnoirea dreptei nu e un capriciu, nici o iluzie, e o necesitate”. Deci, această mişcare este o alterna­ti­vă la actuala dreaptă. De ce s-a erodat dreapta în România?

Sunteţi din Timişoara şi ştiţi foarte bine că Frontul Salvării Naţionale a reu­­şit să se infiltreze în principalele par­ti­de, în cei 20 de ani de la Revoluţie. Avem o infiltrare a F.S.N-ului în P.S.D., prin Ion Iliescu şi compania, avem o infil­trare în P.N.L., prin Teodor Meleşcanu şi cei din jurul său, avem o infiltrare în U.D.M.R., prin “urmaşii” lui Domokos Geza, avem o infiltrare în P.D.-L., prin Ioan Oltean şi ceilalţi din vechea gardă, apoi, o infiltrare în U.N.P.R., prin generalul Oprea şi alţii. Practic, la ora actuală, toate partidele din România au o legătură stranie cu principalul partid neo-comunist de după 1990. E ceva trist, nefiresc, revoltător. Nu condam­năm stânga, căci o democraţie are ne­vo­ie de toate curentele de opinii, dar ştim că socialiştii din România nu s-au pocăit, în marea lor majoritate, de abu­zurile regimului comunist. E straniu că atâţia oameni ai tranziţiei noastre in­certe, plină de complicităţi cu vechiul regim, continuă să ne conducă. De ace­ea, …(continuarea în bisăptămânalul TIMPOLIS)