USL are puterea. Daca analizez doar PSD, cu cateva exceptii (anii 2009-2012), a fost, din 1990 si pana azi, intr-o forma sau alta la ciolan. A avut partial sau total puterea.

Doar trei ani din 23 USL a fost scos din priza beneficiilor, avand, cel putin in anii 1990-1996 sau 2000-2004 puterea absoluta. Ce a facut cu ea? A transformat-o in ura, obedienta, infractionalitate si dorinta de totalitarism exprimata pe fata. Un mix de smechereala, de incompetenta, de santaj si firimituri aruncate celor care si-au pus serviciile la dispozitia lor, ca ei sa reziste, „grajdenii”.

Scoaterea a doar trei ani de la sursa beneficiilor pe care erau obisnuiti sa le aiba i-a inrait atat de tare incat nu s-au sinchisit sa implementeze in mentalul colectiv falii intre electoratul lor si ceilalti dar si imaginea unui „rau comun”, a unei unice cauze pentru care ei nu pot performa si nu pot fi ingerii care sa aduca bunastarea romanilor: Traian Basescu.

Nu conteaza fracturile de logica ale mesajului lor cu care au luat peste 60% din optiunea de vot in 9 decembrie 2012. Ei si-au creat un „adevar”, acela al puterii totale fara de care USL-ul nu poate spune ca victoria este totala, daca nu e „pana la capat”. Mesaj cu care au defilat in campania electorala si pe care continua sa-l fluture, chiar daca e evident ca nu trebuie sa ai toata puterea pentru a face bine.

Crezuti de votantii sai, USL continua aceasta lupta: si daca ultimul factor postal din Vascautii din Deal nu e membru USL, puterea Basescu e de vina, iar bunastarea romanilor nu depinde de ei. Ce santaj!

In 23 de ani, peste 2 milioane de romani, cea mai mare pierdere din istoria Romaniei, a emigrat, lasand in urma parinti, copii, prieteni si vecini de care le e dor, dar mai ales un sistem pe care il urasc si cu care se mai intalnesc doar de Craciun sau de Paste.  Romanii ramasi acasa sunt impartiti in trei: uselistii, basistii si resemnatii. Fiecare cu televiziunile preferate, cu personaje in care cred mai mult sau mai putin, cu sistemele lor de valori in care se regasesc. Insa toti au un numitor comun: nicio speranta ca lucrurile se mai pot schimba in bine.

Peste aceasta populatie antagonizata s-a instalat o clasa politica retrograda, monitorizata de organismele europene sau transatlantice pentru care Romania si-a luat, prin aceeasi clasa politica, angajamente de buna purtare. Conectati la sinecuri si beneficii singurii care o duc foarte bine sunt politicienii. Chiar si in vremuri de criza. In timp ce marea masa sufera, prea ocupati cu privitul la televizor si cu inghititul ideilor, a imaginilor si mesajelor taberelor in care s-au plasat singuri. Orbi la propria lor bunastare si la binele comun.

In tonuri de gri mai mult decat in culori calde, asa arata azi Romania. In timp ce occidentalii invata sa-si construiasca optiuni, sa fie eficienti, sa faca diferente valorice in viata lor, romanii, bulgarii, ucrainienii sau alte popoare de care Maica Rusie s-a ocupat atatia ani sa le fie „bine” se bat in razboaie fratricide cu mize mici.

Chiar ieri Vocea Rusiei dadea cu pietre in Mark Gittenstein, fostul ambasador SUA la Bucuresti, amenintand cu „ghiocei” Romania, dupa un model bulgaresc. Cum caderea guvernului USL nu intra in vizorul lor, probabil ca se referea la atentatul de anul trecut, la care unii spun ca au pus si rusii umarul, fapt nedovedit, desigur. Dar cel mai probabil, cred eu, se refereau la o alta „revolutie”. Aceea a magistratilor pe care Mona Pivniceru, dupa modelul Dogaru, i-a trimis azi sa faca greva. De ce? Pentru ca azi in CSM se joaca cartea independentei justitiei fata de interesele ologarhilor damboviteni.

Cand interesele Rusiei si ale USL coincid, noi astia, interesati de propria noastra soarta, ar trebui sa fim foarte atenti, acest fapt nefiind singular. El s-a mai intamplat inca o data, asta vara, in timpul puciului dat de grupul Grivco si despre care Comisia de la Venetia s-a pronuntat fara echivoc ca fiind o lovitura data de USL statului de drept si valorilor democratiei.

Nu stiu cat de tare va mai intereseaza. Cum nu stiu ce ar mai putea face ca romanii sa reactioneze fata de toate aceste atacuri la binele lor: faptul ca referendumul din 2009 a ajuns hartie igienica pentru USL, cel care sta, prin legea Uninominalului, la baza existentei celor 588 de parlamentari, nu maxim 300, pare ca nu conteaza. Ca saracia a devenit un status intr-o tara bogata, desi USL manifesta impotriva exploatarii gazelor de sist, a aurului de la Rosia Montana sau a altor resurse care sa ne aduca prosperitate, ca acum sa le aprobe pe sub masa, pare ca nu mai conteaza. Dublul limbaj, mincinos, al alesilor nostri, demonstrand aroganta si dezgust fata de romani iar nu mai conteaza. Termeni precum plagiat, securist, mincinos, caloriferist, … au devenit „infractiuni” acceptate de cea mai mare parte a romanilor. Pare ca, nu-i asa, totul ii este tolerat unui USL devenit in mentalul a peste 60% dintre noi nimic altceva decat un perpetuum nobile.

Ca doar nu o fi aceasta alianta un gard vopsit in spatele caruia grupul Grivco, la masa cu protectorii lor rusi, impart bunatatile la care noi romanii cotizam din saracia si truda noastra, intr-o legitimitate de necontestat? Cum sa contestam noi, oamenii de rand, ce spune Antena 3 ca doar ne spune zilnic, de mii de ori, ca se gandeste la binele nostru? Doamne fereste-ne de asa o blasfemie! Dimpotriva chiar. Sa strigam izbaviti, lobotomizati si fericiti, din toata fiinta noastra: „Traiasca USL! Traiasca Iliescu! Victorie pana la capat!”

La capatul rabdarii.