dogPentru cei mai multi dintre noi politica nu inseamna fapte ci vorbe adanc mestesugite care sa miste poporul bizon in directia progresului asa cum apare el in "viziunea" partidelor politice. Nimic mai fals daca comparam cu alte natiuni si alte civilizatii la care aspiram cel putin ca nivel de trai: faptele, nu vorbele conteaza!

 

Spun asta pentru ca, cel putin in ultimul an, am remarcat o lipsa de continut si o totala discordanta intre vorba si fapte, cel putin in cazul presedintilor celor doua partide infratite de stanga din opozitie: Ponta si Antonescu. Adica vorbe care acuza fara sa construiasca, ataca fara sa aiba argumente, folosind ura si cuvinte mari si gaunoase fara a prezenta solutii si fara suport in fapte.

 

Iar aceste modele sunt preluate ca un "trend" de sustinatorii celor doi, in special de simpatizantii si membrii PNL, ultimul atac fiindu-mi dat sa-i fac fata chiar in familia sotiei, acolo unde, nu de mult, am avut o discutie in contradictoriu cu rudele acesteia. Discutie in urma careia am ramas, eu si sotia, uimiti de agresivitatea cu care se argumentau acuze, dar si de lipsa lor de suport logic.

 

Mai intai trebuie sa spun ca am mai avut astfel de discutii, una din ele inainte de alegerile prezidentiale din 2009, cu un fost sef de serviciu de sanatate veterinara al unui judet din Banat, membru PNL, care ne explica cum, daca iese Basescu presedinte, cursul se duce la 5 lei pentru un euro, iar economia se duce de rapa. Stia el ce stia, mai ales ca nu putea sa justifice niste bani veniti de la guvernul Tariceanu, iar acum isi cumpara o casa in Timisoara. Afland ca nu vrem sa votam cu Antonescu sau cu Geoana, ne-a redus de la sine comisionul cu 100 de euro pentru care am evitat sa mai intru in conflicte si procese, desi avem inca toate actele care ne-ar da dreptate. Ce ne-a uimit a fost caracterul si indolenta personajului, precum si logica de a lega un act comercial de doctrina in esenta comunista "cine nu e cu noi, este dusmanul nostru". Si trebuie pedepsit!

 

Dar sa revenim la ultima intamplare. Cum spuneam, am niste rude din partea sotiei, preluate de Ludovic Orban acum cativa ani, facuti membri PNL cu forta si bagati intr-un minister pe posturi caldute spre foarte calde. Nefiind singurii si facand naveta cu trenul la Bucuresti, grupul s-a perfectionat in doctrina liberala in timpul in care navetistul traditional facea un rebus sau tragea un pui de somn. Prietenii lui Iliescu ar zice ca este o aliniere la constiinta revolutionara traditionala ceferista, acel "Citeste si da mai departe", transformat in "Inghite, nu gandi si da mai departe".

 

Discutia a pornit de la o eventuala afectare a salariilor lor cu 25% (am aflat ca nu e cazul, ei fiind angajati la o companie de stat dar cu sediul in acel minister) si s-a terminat atunci cand am fost facut "iubitor de tigani" si sustinator al lui Bercea Mondial. In punctul asta argumentele mele s-au ofilit si am inteles ca indiferent de firul logicii pe care as fi incercat sa duc discutia, nu puteam trece de acea sclipire de ura din ochii interlocutorului, de acea alunecare de la un subiect la altul, fara a asculta cuvintele celuilalt, de acele acuze intalnite in discursul lui Antonescu si acea indolenta cu care-l dadea afara pe primul ministru desemnat la acea vreme, Lucian Croitoru, din Parlamentul Romaniei. Atunci m-am oprit din discutie, le-am dat formal dreptate si am schimbat subiectul, parasind incaperea.

 

Pentru ca m-am uitat la fapte: oamenii astia sunt prinsi in gandirea salariatului fara nicio perspectiva, cu rate la casa si masina, cu viata traita intre doua trenuri, cu timp alocat copiilor doar in week-end, cu tabieturi si frici existentiale, cu informare precara si pasarea gandirii catre televiziunile "bine intentionate" si furnizoare de adevaruri indestructibile: Antena 3 si Realitatea TV. Oameni cu pregatire, candva cu caracter, ajunsi agresivi si degraba saritori la beregata, doar pentru a-si apara stilul de viata si veniturile obtinute ca un drept inalienabil, progresiv si permanent. Iar pentru asta se vor pune in slujba oricui care, fie si numai declarativ,  le respecta acest "drept", aparandu-i pana dincolo de logica si de bun simt de oricine gandeste altfel, fie ca sunt frati sau surori.

 

Un model liberal de care Stalin sau Beria ar fi tare mandri, daca deviaza dincolo de latratul vuvuzelian si enervant la care au ajuns. Pacat!