Motto: "Fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur"

Proverb popular

 

Dupa ce am sustinut-o in campania electorala, dupa ce am creditat-o pentru prospetimea pe care putea sa o aduca prin implicarea in schimbarea mirosului din partid, Teo Trandafir mi-a aratat ca nu poate depasi conditia de prietena a lui Mircea Badea, pupandu-se cu minuscula Aura Vasilescu si facand un "spagat" in parlament, aratandu-i "organul" lui Boc prin indoirea mainii de la cot cu conotatii la voia celui ce il analizeaza.

 

Teo a aratat azi ca, dupa ce a tras un pumnal in spatele madamei Ghervasiuc, castigand in fata ei in urma unui noncombat al PC si PSD, cu posibilitatea de a-i deveni colega de partid, nu-si poate depasi conditia gandind, probabil recunoscatoare, cu mintea celui ce-i oferea o paine in televiziune la matinalul de la Antena 3, motanul Voiculescu.

 

Iata de ce nu mai pot credita clasa politica pentru ca, dupa raul facut de un comunist ca Iliescu si camarila sa, tineretul politic nu sare departe de trunchi: Ponta delireaza cu discursuri despre cum nu mai poate el de grija poporului, votand impotriva logicii economice si pentru mentinerea pensiilor nemeritat de mari, Antonescu face la fel dupa ce recunoaste ca nu este de acord cu motiunea din cauza impozitului progresiv, dar voteaza cu ea… si altii din care nu pot sa nu remarc contractele de milioane cu statul ale deputatului "tanara speranta PSD", Dan Sova.

 

Teo nu a putut trece un test politic, adica sa nu gandesti doar pentru tine, numai pentru a-ti pastra constiinta imaculata. Vine de la Pitesti acolo unde modelul social este in floare, intr-un oras pe care-l cunosc foarte bine si in care cel mai bine este sa urmezi modelul: fa o scoala, angajeaza-te, munceste 40 de ani pentru stat pentru un salariu si apoi va avea statul grija de tine, dandu-ti o pensie. Ca acum sa se taie aceste salarii si pensii? Asa e Teo, nu se poate!

 

Cum nu conteaza nici locul Romaniei, nici situatia economica, nici acordurile Germania – Rusia, nici atacul la euro si la leu, nici cresterea dolarului, nici cerinta UE ca sa preaprobe bugetele statelor membre preluand fraiele politicii bugetare si financiare dupa ce are politica monetara sub control. Adica acel control acuzat pana mai ieri de "globalisti" ca premergator infiintarii Statelor Unite ale Europei. Toate astea nu conteaza. Conteaza doar ca suntem condusi de politicieni de doi lei, iar Teo a reusit doar sa creeze impresia ca se poate detasa, dar nu este departe.