Nu imi plac manelele, dar maneaua nu a omorat pe nimeni, nu a surzit pe nimeni, nimeni nu a facut hemoragie ca a auzit o manea.

Nu-mi plac manifestarile zgomotoase ale tinerilor aflati la volanul unor masini second hand, claxonatul lor, semnele obscene. Dar, hei! si eu am fost tanar, ma grabeam, lumea era a mea, sangele clocotea in vine, reactionam imediat, ce mai! eram tanar.

oglindaNu-mi plac femeile usoare, neingrijite, cu hainele mirosind a magazin second-hand, dar e felul lor de a fi, dupa posibilitatile fiecaruia, dupa modul cum vad lumea si cum cred ca se fac banii.

Nu-mi plac cei care fumeaza pe strada sau in incaperi, cei care nu se spala si miros urat de la o posta, dar, hai!, am fost militar si am fumat 21 de ani, sudam tigarile, am fost in aplicatii unde nu te puteai spala 2-3 zile, asa ca nu mai judec pe nimeni: poate fi temporar.

Nu-mi place comportamentul strident al unor minoritati, dar am clienti din randul lor cu care ma inteleg si m-am inteles mai bine decat cu conationali de-ai mei.

Nu-mi place vecinul care-si spala Matiz-ul in parcare, cu bidonul, dar este primul care ma saluta cand ne intalnim si, dintre toti, el parcheaza masina astfel incat sa mai intre si altii langa el.

Nu-mi plac persoanele de la ghiseu care vorbesc urat si te plimba de la o usa la alta, dar am descoperit ca, dupa ce le spui o vorba buna, o lauda, se schimba automat si-ti spun: „Nu am mai auzit astfel de vorbe de 10 ani”.

Nu-mi plac politicienii, stiu ca mint si rolul lor este sa ma convinga sa le dau votul, dar stiu principiul lui Pareto 20/80 si-i caut pe cei 20% care sunt corecti.

Nu-mi place cand intru in zeci de case murdare unde, desi stiu ca am clienti, nici macar nu se aeriseste ca sa nu spun despre curatenie, dar am citit ca, intr-o astfel de casa au crescut personalitati care au schimbat ceva in bine si o vor mai face.

Si exemplele ar continua: microbisti, comentatori pe bloguri, copiii cu telefoane cu mp3, vanzatori de ABC-uri, camatari, etc. dar la toate as putea gasi si o parte pozitiva. Pentru ca logica „UNII SUNT” nu inseamna ca „TOTI SUNT”, iar acesta este pericolul extrem: generalizarea.

De cand cu campania „Atlas de mitocanie urbana” am observat cat de mitocani am ajuns cu totii: un mitocanism care ne are ca obiect pe fiecare din noi, aratat tot de noi cu degetul. Exista o frenezie in a gasi mitocani, de a-i cauta pe strada, langa noi, langa altii. Este o intrecere nationala in departajarea de ceilalti, in ridicarea proprie pe un piedestal intolerant fata de ceilalti. Este total opus cu ceea ce spune religia crestin – ortodoxa, de iubire a aproapelui: „dar cum sa-l iubesti cand e mitocan?” veti intreba. „Asa cum va iubiti pe voi insiva desi nu sunteti perfect” vi se va raspunde.

Astfel incat, va rog, aici, pe acest blog, la comentarii,  aratati exemple de mitocanism toti cei care nu ati gresit niciodata in viata voastra!

Din DEX:

MITOCÁN –  Persoană care vădeşte lipsă de educaţie”

TOLERÁNŢĂ – Atitudine îngăduitoare; îngăduinţă, indulgenţă”