Mai intai am explicat ce este un buget si am vazut cum arata un buget de stat. Stim care sunt intrarile si iesirile la si de la buget.

Acum ati intrat in categoria baietilor destepti: doar ei cunosteau aceste mecanisme, stateau aproape de acesti bani si aveau de profitat: afaceri cu statul, recuperari de TVA, spalarea banilor, deturnari de fonduri, sponsorizari, etc. Ca sa intelegem interesele din jurul bugetului, ar trebui sa vedem ce vrea fiecare parte, ce nu doreste si de ce sunt unii mai importanti pentru altii. Mai intai sa definim activele si pasivele.

Active si pasive la bugetActiv: ceea ce-ti baga bani in buzunar (afaceri, salariu, abonamente, chirii, taxe, etc).

Pasiv: ceea ce-ti scoate bani din buzunar (taxe, impozite, chirie, abonamente, intretinere, etc).

Asa cum se poate vedea in imaginea alaturata, activele unora devin pasivele altuia, deoarece banii circula: creditul dvs. la banca devine pasiv pentru dvs. si activ pentru banca. Chiria este activ pentru cel care este proprietar si pasiv pentru chirias. Dar mai intra cineva in acest joc: STATUL. Cand murim platim taxe (rudele), cand ne casatorim, cand ne luam case, cand mergem cu masina, etc. Orice miscare a noastra reprezinta o sursa de venit la buget. Consumul este, la fel, un activ pentru buget; marirea salariilor bugetarilor devine un pasiv mai mare pentru acelasi buget. Deci toti dorim, pe de o parte, sa platim mai putin si sa primim mai mult, iar pe de o parte, ca celalalt sa plateasca mai mult ca noi sa primim mai mult si ca celalalt sa primeasca mai putin ca noi sa platim mai putin.

Mediul privat

Intotdeauna mediul privat a avut alte norme de impozitare. Daca un bugetar sau pensionar intai plateste banii la stat (chiar daca nu-i vede banii si i se trag din salariu sau pensie), un antreprenor intai incaseaza venitul, apoi cheltuieste si, din ce-i ramane, plateste impozitul catre buget. De ce? V-am spus ca sunt alte reguli, nu le-am facut eu. Dar daca incepem sa fim isteti vom intelege de ce Pogea a introdus forfetarul: a vrut sa curete acele firme de care unii din mediul privat se foloseau fie pentru a primi o pensie mai mare mai tarziu (plata impozitului pe salariu la buget si trecerea unui salariu fictiv in cartea de munca care sa duca la calcularea unei pensii mai mare) fie pentru a se plati mai putine taxe dintr-o activitate ca liber profesionist. Totusi, aceasta masura a avut un efect benefic pe termen scurt dar va avea efecte negative pe termen lung, lovind in clasa de mijloc.

Interesele mediului privat, in mare sunt urmatoarele:

– un mediu antreprenorial si investitional stabil, fara modificari legislative si fiscale dupa cum viseaza noaptea politicienii;

– determinarea cat mai usoara a taxelor si impozitelor catre stat, fara complicatii de calcul. Masura cu impozitul pe profit de 16% este benefica si simpla;

– primirea TVA-ului si a altor taxe de incasat de la stat in timp real. Statul roman a fost, intotdeauna un partener neserios in acest domeniu (si cand spunem statul spunem politicieni, pentru ca ei sunt factorii de decizie in guvern);

– facilitati la numarul de angajari, la investitiile pe care le fac din profit, scaderea numarului de taxe si impozite, reducerea birocratiei, eliminarea abuzurilor in privinta controalelor (spunea cineva ca sunt 36 organe de control la 31 de zile);

– un numar cat mai mare care se fac cu bani de la bugetul de stat si in care sa fie implicati;

– taxe si impozite cat mai mici.

Nefiind importante din punct de vedere electoral, toate aceste interese sunt, pentru politicieni, neprioritare, atata timp cat nu au un profit direct. De aceea s-au inventat acele comisioane, sponsorizari, etc. De ce credeti ca nu exista un organ abilitat sa verifice averile partidelor politice?

Bugetarii si asistatii social

Sunt cei mai multi si interesanti pentru politicieni pentru ca ei ii aleg. De ce credeti ca e mai important pentru Boc sa dea 2% (adica un nimic dar ceva) la pensionari decat sa scoata impozitul forfetar? Pentru ca pensionarii sunt cei mai disciplinati votanti.

Interese:

– marirea salariilor si a pensiilor;

– vacante platite, bonuri de masa, facilitati;

– taxe si impozite cat mai mici;

– invatamant gratuit, asistenta sociala gratuita;

– locuri de munca cat mai multe, de unde sa aleaga si cat mai bine platite (sa nu uitam ca pana anul trecut nu gaseai o femeie de serviciu care sa mature scara blocului fara 1500 de lei/luna);

– stabilitatea locurilor de munca (o utopie in epoca informationala).

Daca esti intr-una din cele doua categorii analizate, vei sti acum ce vrea cealalta parte (sunt convins ca oamenii de afaceri o stiau deja) si care sunt interesele acestora. Intr-un articol viitor voi atinge si punctul despre interesele politicienilor vis-a-vis de bugetul de stat.