Cand ma gandesc la termenul de sinergie/sinergism imi vin in minte urmatoarele:

– Expresia: „Unu este un numar mult prea mic pentru a avea semnificatie”. Suntem multi dar traim in singularitati separate. Convenabil pentru statul care, in loc sa se puna in slujba cetatenilor, pune cetatenii in slujba sa. Cetateni din ce in ce mai singuri intr-o lume a comunicarii. Paradoxal, nu?

– O parte dintr-un cantec de unire destul de cunoscut: „Unde-i unul, nu-i putere, … Unde-s multi, puterea creste…”. Ce inseamna pentru mine? Ca puterea pur si simplu nu exista la nivel de unitate (sau poate exista la un nivel atat de mic si pe o durata atat de scurta incat nu are semnificatie). Dar ea creste exponential cu cat unitatile se alatura unui grup sinergic, sub un obiectiv comun.

Consensul. Daca adaugi fortat elemente intr-un grup, fara consensul acestora, atat scopul cat si energiile se disperseaza, iar unitatea grupului aresi ea de suferit. Practic consensul este fundatia pe care un proces sinergic trebuie asezat.

Timpul. Sinergia reprezinta clar un proces. Unul prin care intregul, ca suma a mai multor parti, capata semnificatie si bifeaza obiective numai in urma parcurgerii unor etape de timp (mai mult sau mai putin planificate), dar fara de care sinergismul nu-si poate dovedi puterea).

Exponentialitatea. Cresterea sinergica pare inexistenta la inceput. Cum spuneam, „la inceput ne vor ignorara”. Insa, privind graficul functiei exponentiale, accelerarea la un moment dat este semnificativa: „apoi vor rade de tine, dupa aceea te vor lua in serios, iar la final vei invinge.”

Credinta. Ea rezida din exponentialitate si obiectiv. Atata timp cat rezultatele la inceputul procesului sinergic nu sunt palpabile, este nevoie ca membrii grupului sinergic sa creada ca in scopul comun, ca rezultatul va fi o reusita. Spun credinta si nu incredere deoarece diferenta dintre cele doua rezida din obiectul sau subiectul credintei. Cred in ceva nepalpabil, dar increderea va fi intotdeauna corelata cu ceva palpabil.

„Intotdeauna vei supraaprecia ce poti obtine intr-un an, dar vei subaprecia ceea ce vei obtine in 5 ani”. O expresie celebra si care pare valabila si pentru actiunile sinergice. Asta din cauza exponentialitatii, dar si pentru ca nimeni nu poate prevedea puterea pe care sinegismul o poate obtine. Nu cunoastem la inceputul procesului ce sau cine se va alatura in timp si ce valoare va aduce o data cu sine.

Sinergismul da valoare grupului, dar fiecare din grup va avea o valoare mai mare decat ar fi obtinut-o de unul singur, in aceeasi unitate de timp. De aceea este cu mult mai profitabil ca timp si resurse sa te alaturi unui grup sinergic decat sa lucrezi de unul singur. Chiar daca si tu mergi catre acelasi obiectiv.

Comunicare si transparenta. Asta tine de pastrarea unitatii grupului. Cele doua, impreuna, ucid indoiala. Intr-un grup in care se comunica natural si comunicarea nu este impiedicata, iar transparenta este asigurata prin proceduri si buna credinta, tensiunile din grup pot fi considerate excluse sau, in cazul existentei acestora, se poate identifica usor sursa acestora si luate masurile necesare continuarii procesului sinergic.

Obiectivul comun. Acesta poate fi de etapa sau final. Scopul comun, o data exprimat si acceptat prin consens reprezinta atat liantul grupului cat si „tabela de marcaj” a lui Maxwell care ne indica atat distanta pana la obiectiv, cat si reglajele care trebuiesc facute pentru readucerea pe traiectoria corecta. El trebuie sa fie corect proiectat si trebuie sa fim siguri ca toti au inteles cum arata acesta.

Sunt sigur ca sunt si alte considerente despre sinergie. Acestea mi-au trecut prin minte acum cand, desi pare ciudat pentru cei care aud pentru prima oara acest termen, personal il consider cel mai potrivit pentru ceea ce suntem, ce dorim sa schimbam si modul prin care vrem sa facem asta.

Foto: stuffpoint.com