Congresul PSD a trecut. In urma lui, in afara gunoaielor ramase in Sala Palatului, cu ce ramanem?

  • A schimbat Dragnea paradigma de minciuna perpetuata cu rang de semiadevar in care se misca de 27 de ani si pana astazi?
  • Am regasit asumarea unei responsabilitati care ar trebui sa caracterizeze un partid de buna credinta aflat la guvernare?
  • A existat cea mai mica forma de democratie in partidul in care, bine spunea cineva, slugile au ajuns la putere?
  • Am vazut morala crestina (care spune sa nu minti, sa nu-ti faci chip cioplit sau sa nu preacurvesti) prezenta la acest congres in care Dragnea si-a etalat haremul de fete mari pe care le-a calcat sau pe care le calca cu barbatia sa sau cu cea a partidului? Caci cum altfel sa „i-o tragi„ Androneascai sau unor cocote masculine precum Codrin, daca nu cu partidul, adus la nivelul de „scula” a lui Dragnea?
  • Este PSD un partid bazat pe orice altceva in afara de obedienta platita prin sinecuri si forta celui care plateste?
  • S-au discutat problemele tarii cumva si nu ale nomenclaturii vremelnic ocupante ale unui Parlament ce-si pierde in fiecare zi din increderea cetatenilor?
  • S-a prezentat un Proiect de tara in care sa fim inclusi si noi, cetatenii, si nu unul in care sa fie proiectate institutii si inegalitati in slujba celor adunati in jurul lui Dragnea?

Atunci daca raspunsul la toate acestea este NU, cum credeti ca poate continua existenta unei astfel de anomalii fata de Adevar, fata de Buna credinta si Competenta? Cum?