respingereDesi in limba romana cuvantul are mai multe intelesuri (refuz, recuzare, neacceptare, repudiere, dezaprobare, etc), actul in sine are consecinte dintre cele mai insemnate in plan psihic. Nimanui nu-i place sa fie refuzat pentru ca, in sens general, respingerea este inteleasa ca o dezaprobare a intregului ansamblu pe care il reprezinta persoana respectiva si mai putin actul sau demersul care este respins.

 

Un exemplu foarte bun este al somerului care aplica pentru mai multe joburi si este respins de fiecare data. Pe fondul lipsurilor banesti, a riscului pierderii locuintei, a masinii sau a altor proprietati, intervine riscul devierii respingerii in plan psihic, astfel incat acesta sa creada ca este ceva in neregula cu el ca persoana si nu cu demersul sau sau cu aptitudinile care i-au fost respinse. Fara o analiza a situatiei in care a intervenit respingerea, concluziile ce se pot naste pot afecta intreaga structura psihica a individului si  imaginea de sine.

 

… majoritatea problemelor psihice ale copiilor izvorasc din faptul ca sunt respinsi de parintii lor si de adulti, in general. […] Dennis, un baiat in varsta de 10 ani, din clasa a treia, care se batea mereu cu cu colegii sai, mintea si provoca dezordine in clasa. Era convins ca nimeni nu il placea si ca profesorii aveau pica pe el. Nu reactiona la oamenii care tineau la el si care incercau sa-l ajute. Problema lui? Tanjea atat de mult dupa dragostea mamei incat isi faurise o lume imaginara in care vorbea intotdeauna despre dragostea mamei sale. In realitate,insa, aceasta nu facea nimic pentru a-i arata dragoste si incurajare.

John Maxwell, "Atitudinea invingatorului", Ed. Amaltea, 2002, p. 66

 

Daca Dennis din exemplul de mai sus, din cauza varstei, nu este in masura sa reactioneze corect la atitudinea mamei sale (care si ea poate ascunde o trauma psihica), noi ceilalti, chiar daca nu am facut educatie emotionala in scoala, putem departaja cauza respingerii de imaginea noastra personala, fara a o afecta si minimaliza. Chiar daca respingerea poate ascunde, mai ales in cazul repetarii acesteia, o tara de comportament, lipsa unei abilitati sau un demers gresit, ea nu inseamna decat ceea ce este, adica un fapt si nu o persoana. Ea nu este o palma, nu este o denigrare a fiintei proprii, nu este o nerecunoastere a valorii pe care ne imaginam ca o avem. Respingerea este doar un fapt, o situatie si trebuie tratata ca atare.

 

Daca sunt persoane care minimalizeaza respingerea, poate ati fi uimiti sa aflati ca, dupa frica de moarte, frica de respingere se afla pe locul doi in topul celor mai mari temeri ale oamenilor. Iar daca nu credeti, incercati sa luati cuvantul in fata unei sali pline sau a unei adunari. Simtiti, poate furnicaturile pe sira spinarii cand va ganditi ca toti oamenii va privesc atent si asteapta sa le transmiteti ceva important?

 

Corporatiile sau firmele care au ca obiect de activitate vanzarile trateaza foarte serios acest aspect al modului cum sunt tratate respingerile de catre agentii sai de vanzari pentru ca aceasta le poate creste sau scadea profitul si implicit, existenta lor pe piata. De aceea se spunea despre agentii de succes ca "il dai afara pe usa si-ti intra pe geam", nu pentru agresivitatea insistentei lor (ceea ce este gresit), cat despre modul cum trateaza respingerea: ea poate sa fie rezultatul unui moft al celui care respinge, efectul unui moment ales gresit sau a unei stari nepotrivite a persoanei care respinge, a neintelegerii produsului sau serviciului refuzat, etc.

 

Studiate atent, respingerile nu sunt altceva decat niste binecuvantari care:

  • ne pot ajuta sa ne dam seama de ceea ce trebuie sa schimbam la un moment dat;
  • ne intaresc emotional prin controlul emotiei determinate de respingere;
  • ne ajuta sa cunoastem oamenii, modul de interactiune cu ei si sa gasim noi metode de comunicare;
  • ne scot din "zona de confort"…

si nu numai.

 

Ca sa inchei, iata ce spune statistica:

  • 80% dintre agentii de vanzari care au fost respinsi nu mai revin niciodata;
  • 17% dintre agenti revin cu o noua propunere dupa care renunta;
  • doar 3% dintre agenti revin pana fac o vanzare sau incheie un contract.

 

Iata cum respingerea poate fi granita dintre succes si esec. Cine crezi ca, dintre toti agentii de vanzari studiati mai sus, sunt persoane de succes si de ce?