Motto: „Criza a fost adusa de specialisti si va fi rezolvata de politicieni.”
Marian Sarbu, Ministrul Muncii

Asa cum scriam intr-un articol, se incearca, la nivel international, diminuarea clasei de mijloc. Fara a fi un adept al teoriilor conspirationiste, cred in cei care sunt mai pregatiti decat mine si vad lucrurile din varf, de acolo de unde perspectiva este foarte buna: Trump, Kiyosaki, Napoleon Hill ca sa dau cateva exemple, sau de pe la noi precum Ilie Serbanescu sau Bogdan Balthazar. Dincolo de negativistii care au ceva de criticat, chiar daca s-ar intalni cu Dumnezeu, pana la proba contrarie, acestia au un „meme” pozitiv de transmis.

Criza limpezeste lucrurile: ne pune in locul pe care il meritam (sau pe care l-am dorit), ne da dimensiunea  a ceea ce ne conduce (sau pe care-l urmam), schimba etape si defineste directii.

Pe rand:

1. Unde suntem.

Cei mai multi suntem intre ciocan si nicovala, intr-o presiune constanta si nedorita.

Daca suntem angajati stam sub presiunea somajului, a pierderii locului de munca si tot ce inseamna acest aspect: casa ipotecata, masina luata cu credit sau in leasing, mobila, frigiderul, … lucrurile de care ne-am legat obiceiurile de zi cu zi. Pierderea acestora ar afecta, si mai grav, imaginea de sine si valoarea deciziilor bune sau nu pe care le-am luat pana acum si care ne-au adus in acest moment in locul in care suntem.

Daca suntem oameni de afaceri sau liber profesionisti, suntem prinsi intre taxele tot mai mari, intre valoarea de odinioara a investitiilor facute si a ce ni se daca, daca ni se da, pe ele acum, intre dorinta de succes si posibilitatea esecului, intre teorie si practica, intre a fi uman si a fi eficient.

PoliticianDaca esti politician, desi nu-ti port grija, si tu esti intre ciocan si nicovala, intre legitimitatea pe care nu o mai primesti prin a fi ales doar de o infima minoritate, atunci cand absenteismul este in crestere si tensiunea pe care o resimti si tu si care vine dinspre populatie. Pozitia ta este firava si stii ca trebuie facut ceva dar esti inca, in zona de confort.

Deci unde suntem? Peste 90% dintre noi suntem in pozitia in care platim factura pierderilor in timp ce profiturile s-au capitalizat: bancile, corporatiile, baietii care fac regulile, impart profitul, ceilalti platesc pierderile, pierderi pe care nu ei le-au generat ci lacomia si iresponsabilitatea primilor.

2. Cine ne conduce si pe cine urmam.

Referindu-ma strict la politicianul roman, constat cateva caracteristici:

Nu mai este legitim: este ales de o minoritate din ce in ce mai mica, devenind nereprezentativ. O stie si de aceea vrea sa ne oblige sa mergem la vot. Indiferenta poporului fata de el il doare deoarece vede ca nu este urmat si are orgoliul prafuit. Ii mai ramane indiferenta si furtul de acolo de unde se mai poate, adica coruptie si ascunderea dupa imunitate: A. Nastase, M. Mitrea, R. Mazare, A. Videanu ca sa dau doar cateva exemple la moda. Mai grav este ca se construieste un model in care scandalurile se tin lant si in afara sferei politice: FRF, sport, primarii, justitie, educatie, sanatate, …

Este prost pregatit: scriam intr-un articol ca nu exista o scoala autentica care sa formeze politicieni ca pe o profesie de sine. In contextul in care educatia este ea insasi o problema, cu diplome la foc automat si titluri de doctorat sau masterat luate prin Copy/Paste, politicienii nostri imita: pe cei vechi formati la Stefan Gheorghiu sau pe cei noi care nu au educatie dar aduc voturi gen Vanghelie sau Dragnea.

Nu este un lider: nu poate fi urmat pentru ca nu mai reprezinta pe nimeni si nici nu mai serveste decat o clientela politica si lui insusi.

Este rupt de popor: prin conectarea la bazinele electorale mituite cu mici si cu pixuri, apeland la strategii sofisticate de obtinere incorecta de voturi – metoda autobuzul, suveica, etc., ei singuri arata ca ceea ce-si doresc este votul, pozitia si confortul personal, mai putin sa serveasca o tara care-l plateste ca sa ajunga acolo.

Se considera deasupra, este ingamfat si duplicitar: John Maxwell afirma ca „exista o singura situatie in care liderul este deasupra celorlalti: cand isi asuma raspunderea.”

Lasand politicianul la o parte, mergand in cautarea de lideri, constatam ca ei exista, pot deveni lideri in sensul ca ar fi urmati de o majoritate doar ca:

Nu exista un mediu creat pentru afirmarea lor ca lideri: este lucrul la care am fost atacati ca natiune de peste 20 de ani, de la evenimentele din 89 si pana acum.

Sunt prezentati negativ de o presa care este aservita intereselor celor de mai sus: ma refer la un Dan Puric care este chemat la Realitatea TV doar de Craciun si de Paste, ca un personaj pitoresc si de asociat doar cu sarbatorile religioase, altii il prezinta ca un habotnic sau Cotidianul care il asociaza cu personaje dubioase.

Nu vor sa-si asume greul asumarii acestui leadership pentru unei populatii dezradacinate, care nu vrea sa se schimbe si care doreste, in continuare, circ si paine.