Am invatat un principiu pe care, pentru exemplificare, vreau sa-l aplic la provocarea pe care am primit-o  de la Mihai Jepan, despre un concurs sponsorizat de  Portbagaje auto.  Asa ca inca o povestire:

„Era in 1990, imediat dupa revolutie. Mai aveam o luna si terminam scoala la Pitesti.

Cu un an inainte, in 1989, facusem scoala de soferi la munci agricole, cu DAC 4×4 si la mina din Aninoasa Arges pe camioane Raba: in prima saptamana cu instructor, apoi ei ramaneau in colonie la bautura iar noi, elevii, fara permis si fara experienta, cate doi pe masina, la carat minereu, din zona de excavatie la cantar si, in cele din urma la baza.  Nu era militie, nu ne controla nimeni: instructorii mancau, beau, le mergea pontajul, noi invatam. Vreau sa zic ca eram inconstienti: coboram cu 70-80 km/h, iar cand incepea dealul bagam in viteza, se scutura monstrul incarcat la refuz si mergea mai departe. In zbaterea sa cadeau bulgari negri cu diametrul si de 1 metru, grei, se zdrobeau de asfalt in fata celui din spate, ca niste curse mortale. Nebunie.

Dupa ce am muncit din greu si am invatat pe rupte (fara a face o ora de poligon sau conducere cu autoturismele) am fost refuzati sa dam examen: Ceausescu nu avea nevoie de noi cu permise auto. Norocul nostru ca a murit si, in vara, prin iunie, am primit aprobarea sa dam de permis: scoala se considera cea facuta in toamna, in care figura, bineinteles, ca facusem si conducere pentru categoria B, autoturisme.  Iar noi nu facusem nici o ora de poligon.

In ziua examenului, erau o multime de candidati: noi elevii de drept, plus cadrele militare inscrise sa dea si ei odata cu noi ca era gratis.

Am dat testarea scrisa, apoi am mers la poligon. Fiind multi, am fost impartiti in trei: unii oras pentru C si E, altii poligon pentru categoria B si ultimii oras pentru B.

Intru la a doua grupa. Politaiul intreaba:

Cine intra primul?

Să o luam in ordine alfabetica, zic eu ca sa scap.

Bine, zice politaiul, incepem cu tine.

Si arata spre mine, in timp ce eu ma uit in spate, poate scap. Degetul ramane orientat catre mine, la care se mai adauga inca unul: al meu.

Eu? intreb eu nevinovat.

Da, tu. Cum te cheama?

Elev plutonier Vacaru Liviu, domnule militian, zic eu cu un nod in gat, uitand ca ii facusera politai.

Deci o luam in ordine inversa a alfabetului. Intra in masina!

Intru in masina: o Dacia 1300 albastra, cu tapiterie din vinilin negru, incins de stat in soare, mirosind a benzina. Ma asez, reglez oglinda retrovizoare, spatarul scaunului, pornesc motorul: emotiile au preluat controlul si, nu stiu de ce, piciorul stang nu ma mai asculta. Am scos din viteza si asteptam semnalul: cu cat se lungea mai mult momentul plecarii cu atat tremuram mai tare.

Da-i drumul, zice politaiul.

Sunt momentele pe care, din dorinta de a le uita, nu mai tin minte decat ca eram in masina, intr-un camp de sfecla ( rasarise pe marginea poligonului dupa ce fusese plantata de toamna cand se folosea orice petec de pamant pentru agricultura lui Ceausescu) si capul politaiului mai tanar, pe geam, cu ochii mari, privind la piciorul meu stang inca tremurand si vorbele acestuia:

– Indiferent ce faci, ai luat permisul. Vreau sa vad numai ca o faci bine. Nu ma intereseaza timpul.

Ca prin minune piciorul stang a inceput sa ma asculte. Nu stiu cat a durat, dar am terminat de facut poligonul, fara sa dau nici un jalon jos.

Ce este insa amuzant e ca am mai dat poligonul de peste 20 de ori: am fost imbracat in capitan, maior, locotenet, elev sergent mai inalt, mai mic, elev plutonier major, ma rog, am dat in locul la cel putin jumatate din grupa: eram plin de bani sau de promisiuni, cate 50 de lei de fiecare.

Cand sa intru si a 20-a oara (politaii stateau la masa, cat mai departe de start, mancand) unul din ei zice:

– Elevul plutonier Vacaru sa vina la mine!

Dau jos haina care nu mai stiu ce grad avea si ma duc catre ei.

– Stai jos si semneaza procesul verbal, zice cel mai in varsta. Iar daca mai intri o data te las fara permis. Sa nu crezi ca nu te-am vazut.

Asa ca am fost nevoit sa ma linistesc si … asa am luat examenul.”

Astept premiul cel mare pentru agentie: Doamne ajuta!

UPDATE: Heep, Heeep, Hooraaaaaaaay! Am castigat locul 2, un mp3 player Philips GoGear Jukebox HDD1630 (6GB)